Un român din patru crede că AI-ul poate reduce diferențele sociale și economice, în timp ce aproape la fel de mulți se tem că tehnologia va adânci și mai mult prăpastia dintre privilegiați și restul populației.
Inteligența Artificială (AI) stârnește reacții puternic contrastante într-o Românie cu decalaje economice majore.
Un studiu realizat de RoCoach și Novel Research arată percepții împărțite, influențate de educație, vârstă și mediul de rezidență.
Cercetarea scoate în evidență speranțe legate de potențialul AI-ului de a reduce inegalitățile, dar și temeri privind excluderea socială, dispariția locurilor de muncă și lipsa pregătirii pentru transformările digitale.
„Chiar dacă AI-ul e privit cu interes, există o diferență clară între a fi deschis la nou și a fi cu adevărat pregătit pentru el”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Opinii împărțite despre impactul AI
Un sfert dintre români cred că AI-ul poate diminua diferențele sociale și economice.
Aproape același procent se teme că tehnologia va favoriza doar un grup restrâns de oameni cu acces la educație și competențe digitale.
Pentru 36% dintre respondenți, efectele vor depinde în mod decisiv de politicile guvernamentale.
„Aceste diferențe nu sunt doar statistici, AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare între cei care au acces la educație, resurse și oportunități și cei care rămân în urmă. Discuția despre AI este, de fapt, o discuție despre viitorul societății noastre și despre cât de pregătiți suntem să gestionăm transformările pe care le aduce”, explică Mihai Stănescu, fondator RoCoach.
Rolul educației și al mediului de rezidență
Persoanele cu studii superioare sunt mai încrezătoare în potențialul AI-ului.
33% dintre acestea cred că poate reduce decalajele, dacă este susținută prin politici eficiente în educație, fiscalitate și incluziune socială.
În mediul rural, 30,4% dintre respondenți văd în AI un posibil factor de excludere.
În mediul urban, doar 18% împărtășesc această îngrijorare.
Vârsta influențează, de asemenea, percepțiile: tinerii sub 35 de ani sunt mai optimiști, în timp ce persoanele de peste 50 de ani privesc tehnologia cu prudență.
Cerințe pentru politici publice
Mai mult de jumătate dintre români cer măsuri clare de reglementare a AI-ului.
56,4% susțin necesitatea unor mecanisme de control și monitorizare.
Aproape 48% consideră esențial accesul egal la tehnologie și instruire digitală.
Pentru 41% dintre participanți, o strategie națională de educație digitală este o prioritate urgentă.
„Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalitățile, ci felul în care alegem să o integrăm în viața economică și socială”, subliniază Stănescu.
Grad redus de pregătire
Doar 32% dintre români se simt pregătiți pentru schimbările pe care le aduce AI-ul.
Peste jumătate, 54%, se tem de dispariția unor meserii.
„Mulți români nu beneficiază încă de infrastructura de sprijin necesară, fie că vorbim despre educație digitală, consiliere profesională sau reconversie. În lipsa acestor elemente, riscăm să transformăm o oportunitate într-un nou motiv de excludere”, avertizează Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Tinerii, cei mai afectați
Peste 62% dintre respondenți cred că generațiile tinere vor suporta cel mai puternic impact al automatizării.
O treime declară că nu sunt pregătiți profesional pentru schimbările viitoare.
Doar 29% spun că organizația în care lucrează investește în programe de training pentru adaptarea la noile tehnologii.
Costul energetic al AI-ului
Extinderea rapidă a utilizării AI ridică și probleme de mediu.
Fiecare interogare adresată unui model precum ChatGPT presupune o încărcătură computațională ridicată, ceea ce crește consumul de electricitate.
Centrele de date consumă deja aproximativ 415 terawați/oră de energie electrică pe an, echivalentul a 1,5% din consumul mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
Proiecțiile IEA arată că, până în 2030, acest consum ar putea ajunge la 945 terawați-oră, aproape dublu față de nivelul actual și comparabil cu întreg consumul anual al Japoniei.
Inteligența Artificială este unul dintre principalii factori ai acestei creșteri.
Datele Goldman Sachs arată că o interogare în ChatGPT-4 necesită, în medie, 2,9 watt/oră, de aproape zece ori mai mult decât o căutare standard pe Google, care consumă aproximativ 0,3 watt/oră.
Aceste cifre subliniază riscul ca dezvoltarea necontrolată a AI să amplifice atât inegalitățile sociale, cât și presiunea asupra resurselor globale.
Mai mult, ar putea îngreuna atingerea obiectivelor climatice, dacă nu este însoțită de investiții în eficiență și infratructură digitală verde.
CITIȚI ȘI:
OP-ED | Imperativul următor: Geopolitica și jocul de putere AI
