Majoritatea producției de alimente se bazează pe sisteme de producție cu resurse mari și resurse intensive, la un cost ridicat pentru mediul înconjurător, și, prin urmare, solul, pădurile, apa, calitatea aerului și biodiversitatea continuă să degradeze, declară directorul general al FAO, José Graziano da Silva.
În cadrul cel de-al doilea Simpozion Internațional pe Agroecologie al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), desfășurat la Roma (3-5 aprilie), José Graziano da Silva a făcut apel pentru sisteme alimentare mai sănătoase și mai durabile, și a spus că agroecologia poate contribui la o astfel de transformare.
Agroecologia este agricultura făcută în concordanță și cu respectarea normelor și legilor ecologice. Agroecologie sau agricultura care protejează mediul de viață al tuturor viețuitoarelor aflate în scoarța terestră la suprafața solului și în ape.
Accentul pe creșterea producției cu orice preț nu a fost suficient pentru eradicarea foametei, și, de asemenea „ne confruntăm cu o rată în creștere a obezității la nivel global”, a adăugat José Graziano da Silva.
Trebuie să promovăm o schimbare transformatoare în modul în care producem și consumăm alimente. Trebuie să punem în practică sisteme alimentare durabile care să ofere alimente sănătoase și nutritive și, de asemenea, să protejeze mediul. Agroecologia poate contribui în mai multe moduri la acest proces”, a declarat Graziano da Silva.
Combinând cunoștințele tradiționale și științifice, agroecologia aplică abordări ecologice și sociale sistemelor agricole, concentrându-se pe interacțiunile dintre plante, animale, oameni și mediul înconjurător.
Graziano da Silva a solicitat factorilor de decizie naționali să ofere un sprijin mai mare pentru agroecologie. „Pentru a avansa, avem nevoie de angajamentul mai multor guverne și factori de decizie din întreaga lume”, a spus el.
Transformarea sistemelor alimentare în unele durabile înseamnă a face schimbări economice, sociale și cultural simultan”, a declarat Gilbert F. Houngbo, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD). „De aceea, proiectele finanțate de IFAD au o abordare holistică, susținând investițiile cu sprijin pentru politici publice, activitățile de formare și instruire. Deoarece o producție diversificată trebuie să fie sincronizată cu o dietă diversificată și să fie acceptată de consumatorii conștienți privind alimentația și clima”.
Stéphane Le Foll, fost ministru francez al agriculturii, a venit cu o adresare. El a cerut dialog și acțiuni pentru a crea o nouă „revoluție dublu verde” în producția agricolă bazată pe natură, cunoștințe locale și știință. „Suntem la un punct de răscruce în istoria omenirii și depinde de noi ce alegeri vom face – alegeri majore – care vor fi esențiale pentru viitorul nostrum colectiv”, a spus el.
O cale spre dezvoltarea durabilă
Un exemplu de agroecologie în practică este un ecosystem construit de fermierii chinezi în care frunzele de dud sunt folosite ca hrană pentru viermii de mătase ale căror deșeuri organice sunt folosite mai apoi ca hrană pentru pești. Materialul organic din nămolul iazului de pește este apoi folosit ca îngrășământ pentru dud, realizând astfel un cerc de producție integru. De-a lungul secolelor, acest sistem a sprijinit și întreprinderi auxiliare, cum ar fi cele de fabricare a mătăsii.
Agroecologia poate proteja resursele naturale și biodiversitatea, precum și să promoveze adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, poate îmbunătăți rezistența fermelor de familie, în special în țările în curs de dezvoltare unde predomină foametea. Aceasta poate contribui la producerea și consumul de alimente sănătoase și nutritive și poate stimula economiile și piețele locale. Aceste beneficii multiple fac agroecologia o cale importantă pentru îndeplinirea Agendei 2030 și abordarea provocărilor interconectate.
Un dialog global
Simpozionul de trei zile reunește 700 de responsabili de politici-publice, specialiști în domeniul agroecologiei, cadre universitare și reprezentanți ai guvernului, ai societății civile, ai sectorului privat și ai agențiilor ONU, pentru a discuta despre elementele cheie și acțiunile de sprijinire a extinderii agroecologiei. Simpozionul se concentrează pe identificarea nevoilor, provocărilor și oportunităților de promovare a politicilor, practicilor și investițiilor în domeniul agroecologiei.
În ultima zi a Simpozionului, va fi lansată inițiativa Scaling-Up. Scopul acesteia este de a încuraja procesele de tranziție agroecologică inclusive și holistice prin intermediul unor procese ce include instrumente, cunoștințe și politici pentru transformarea sistemelor alimentare și agricole.
Primul simpozion pe agroecologie a avut loc la sediul FAO în 2014 și de atunci au avut loc reuniuni regionale în America Latină, Africa Subsahariană, Europa, Asia Centrală, Asia și regiunea Pacificului. În ultimii patru ani, mai mult de 1.400 de participanți din 170 de țări au fost implicați în acest efort global de a discuta și a evidenția importanța și potențialul agroecologiei.
