Mersul pe bicicleta, modalitate suta la suta ecologica de deplasare, intr-un oras plin de poluare poate avea efecte mai putin placute asupra celor care opteaza pentru aceasta varianta.

Astfel, cei care pedaleaza zilnic printre masinile aflate in trafic depun un efort sporit, iar respiratia lor este mai accelerata si implica inhalarea unei cantitati mai mari de aer poluat.

Reprezentantii societatii civile sustin ca autoritatile ar trebui sa ia mai multe masuri pentru limitarea numarului masinilor care circula zilnic pe strazile Capitalei si ale marilor orase si sa creeze infrastructura de care au nevoie cei care doresc sa mearga cu bicicleta. Acestia mai spun ca tot mai multe cazuri de cancer pulmonar sunt cauzate de poluarea generata de traficul rutier.

Persoanele care pedaleaza pe vehicule cu doua roti fac efort sporit, iar respiratia le este mai accelerata. Din acest motiv ei inhaleaza o cantitate mai mare de aer viciat care, in timp, le poate distruge sanatatea

Mersul cu bicicleta intr-un oras poluat face ca plamanii omului sa se incarce cu noxe mai mult decat cei ai pietonilor.

Praf, zgomot, puzderie de masini si de caini vagabonzi, munti de gunoaie si caldura sufocanta in zilele toride de vara. Acesta este, deocamdata, Bucurestiul.

Daca nu se va renunta la mersul cu masina – vinovata de poluarea cu hidrocarburi in trafic – cel putin in Bucuresti, in urmatorii ani, aerul va fi de nerespirat, iar numarul de biciclisti ar putea fi tot mai mic.

Conditiile de mediu, fatale uneori

In ultimul timp, mersul pe bicicleta este promovat tot mai mult de autoritati si de sustinatorii mijloacelor de transport ecologice. Bicicleta reprezinta, pe de-o parte, o varianta de transport care nu polueaza, iar, pe de alta parte, este o solutie pentru a inlatura sedentarismul care scade gradul de imunitate al organismului uman.

Numai ca acest "sport" nu trebuie facut intr-un mediu imbacsit de poluare. Pedaland, un biciclist face mai mult efort, respiratia este mult mai accelerata si prin urmare acesta inhaleaza mai mult aer poluat.

"Aerul incarcat cu noxe este inhalat de cetatean fie ca merge pe bicicleta, fie ca este pieton. Dar cu cat avem mai multe masini, cu atat cantitatea de noxe eliberate in aer creste proportional cu orele de asteptare intr-un trafic blocat. De aceea, noi recomandam utilizarea bicicletelor si a mijloacelor de transport", a precizat ministrul mediului, Attila Korodi.

Presedintele organizatiei nonguvernamentale pentru protectia mediului "Eco-Civica", Neculae Radulescu-Dobrogea, sustine ca "statisticile Institutului de Sanatate Publica (ISP) facute la nivelul anului 2003 estimau ca in Bucuresti mor anual 10.000 de persoane".

Conducerea ISP a evitat sa dea cifre in acest sens. Dobrogea se arata ingrijorata pentru ca "in ultimii cinci ani, situatia calitatii aerului s-a inrautatit, iar numarul de cancere pulmonare este foarte mare".

400 de tone de praf pe kilometru patrat?

Intr-un oras cu grad mare de poluare pedalatul pe bicicleta poate fi nociv. Ministerul Mediului spune insa ca "Bucurestiul ocupa o pozitie de mijloc in randul capitalelor europene unde calitatea aerului este influentata de activitatea economica si de traficul rutier".

In schimb, presedintele Eco-Civica sustine altceva. "Bucurestiul este cea mai poluata capitala a Europei. Aerul inspirat de bucuresteni are de peste doua ori mai mult praf decat norma permisibila. Estimam la peste 400 de tone de praf depuse anual pe kilometrul patrat in Bucuresti.

In praful care ajunge si in plamanii nostri exista plumb, generator de anemii si de saturnism, si azbest, generator de cancer, dar si paraziti proveniti din fecalele canine uscate si din gunoiul menajer depozitat haotic", atentioneaza Dobrogea.

Pro si contra

Unii dintre bucuresteni nu sunt incantati de ideea mersului pe bicicleta. "Ar fi minunat sa putem circula cu bicicleta. As scuti zilnic 40 de minute de chin prin autobuze. Numai ca nu prea sunt piste pentru biciclisti, iar in scoli nu s-a pus inca problema parcarilor pentru biciclete", a spus Liviu T., elev in clasa a X-a.

Altii considera acest mijloc de transport o povara. "Daca plec la munca sau chiar prin magazine, la cumparaturi, trebuie sa-i port de grija. Si unde s-o parchez? Intai trebuie rezolvata problema parcarilor, a pistelor pe care sa poti circula, dar e destul de complicat … Bucurestiul este si asa un oras extrem de aglomerat", a marturisit Teo Onofras (32 de ani).

In acelasi timp, femeile din Capitala sunt de parere ca in Bucuresti lipseste infrastructura pentru biciclete.
"Nu este posibil la noi, deocamdata. Sunt foarte multe masini si mijloace de transport in comun. Mai intai trebuie redus transportul in comun de suprafata.

In Franta, metroul este de baza, de aceea acolo vezi biciclisti. In Olanda, nu mai vorbesc… La noi, biciclistul este un soi de rara avis pentru ca nu are conditii pentru a circula cu bicicleta", a marturisit Manuela Stamatin, in varsta de 41 de ani.

„Sa folosim bicicleta si masinile eco"

Cei care folosesc bicicleta ca mijloc de transport sunt putini, mai ales in Bucuresti. Doar la sate acest vehicul este utilizat, desi in aceste zone aerul nu este atat de poluat.

Presedintele "Eco-Civica" spune ca sunt doua alternative pentru a crea un mediu sanatos atat pentru biciclisti, cat si pentru pietoni si soferi. "Solutiile de „carpeala” ar fi stropirea aproape permanenta a carosabilului si a trotuarelor, care prin racirea lor ar micsora gradul de volatilitate al hidrocarburilor esapate de automobilele din trafic.

De asemenea, si supravegherea santierelor de constructii care permit iesirea in trafic a autovehiculelor si a utilajelor pline de noroi.

Solutiile durabile ar fi instalarea unor sisteme catalitice de anihilare a noxelor automobilelor prost reglate sau vechi, replantarea celor aproape doua milioane de arbori disparuti de pe teritoriul Bucurestiului in ultimii 18 ani, asfaltarea celor peste 25% de ulite din Capitala, plantarea compensatorie a arborilor taiati legal si ilegal, asa cum prevede HCGMB nr. 10/2001, adica patru arbori sau cate zece pentru fiecare defrisare legala, respectiv ilegala", este de parere Neculae Radulescu-Dobrogea.

Acesta a mai spus ca prin mersul pe bicicleta s-ar micsora numarul de automobile din trafic si s-ar reduce concentratia noxelor inspirate inclusiv de biciclisti. Ministrul Mediului, insa, este de parere ca „fiecare trebuie sa ia in considerare posibilitatea renuntarii la mijloacele clasice de transport, in favoarea celor nepoluante: bicicleta si automobilele eco".

Ce inspiram din aerul viciat

Principalii poluanti din aerul oraselor si, in special, din Bucuresti afecteaza sanatatea.

Emisiile de oxizi de sulf generate de activitatile umane afecteaza mai ales persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii si pot provoca infectii ale tractului respirator.

Oxizii de azot sunt poluanti care provin in special din trafic si sunt foarte toxici atat pentru oameni, cat si pentru animale. Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.

Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. In concentratii mari acesta poate provoca reducerea functiei respiratorii.

Poluarea aerului cu pulberi in suspensie inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.