Armistițiul semnat la începutul lunii octombrie 2025 a adus speranță într-un teritoriu devastat de doi ani de război. Dar în spatele liniștii fragile, Gaza se confruntă cu o altă criză profundă – una ecologică. Solul, apa și aerul poartă urmele unui conflict care nu s-a încheiat odată cu armele. Raportul ONU și evaluările independente arată că reconstrucția va fi la fel de complexă ca vindecarea oamenilor.
„O catastrofă de mediu fără precedent”
Potrivit unei evaluări preliminare realizate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), conflictul din Gaza a generat peste 39 de milioane de tone de moloz și resturi – echivalentul a peste 107 kilograme pentru fiecare metru pătrat de teren.
Raportul avertizează că aceste resturi conțin substanțe periculoase, inclusiv azbest, metale grele, deșeuri medicale și muniții neexplodate, care pot contamina solul, aerul și apa.
„Daunele de mediu cauzate de conflict sunt fără precedent și vor afecta sănătatea umană și procesul de refacere pe termen lung”
a declarat Inger Andersen, director executiv UNEP.
Raportul ONU precizează că infrastructura esențială pentru viață – rețelele de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor – a fost distrusă sau grav avariată. Fără stații de tratare funcționale, apele uzate brute se scurg zilnic în sol și în Marea Mediterană.
Emad El Byed/Unsplash
92% din apă – improprie pentru consum
Un raport Reuters bazat pe surse ONU arată că toate cele cinci stații de epurare a apelor uzate din Gaza au fost oprite din cauza lipsei de energie și a distrugerilor. În același timp, peste 92% din apa disponibilă în Fâșie este considerată improprie pentru consum.
Emad El Byed/Unsplash
„Sistemul de alimentare cu apă s-a prăbușit complet. Cei care mai au acces la apă o obțin prin fântâni contaminate sau din rezervoare improvizate”, scrie Reuters în analiza sa.
Acviferul costier, principala sursă de apă a teritoriului, a fost deja suprasolicitat înainte de război și acum este contaminat cu nitrați, cloruri și hidrocarburi.
O anchetă realizată de Yale Environment 360 confirmă aceste date:
„Apele uzate netratate se scurg pe terenurile agricole și ajung în mare, poluând rezervele de apă subterană și mediul marin. Gaza se transformă într-o zonă toxică.”
Agricultura distrusă, solul contaminat
Peste două treimi din terenurile agricole din Gaza au fost distruse sau grav afectate. Livezi, sere, sisteme de irigație și puțuri au fost lovite de bombardamente, iar stratul fertil al solului a fost amestecat cu resturi, moloz și cenușă.
Imaginile satelitare arată că între 38% și 48% din suprafața agricolă și din zonele împădurite a dispărut complet în timpul conflictului. Aproximativ 80% dintre arborii din Gaza au fost distruși.
„Pământul nu mai respiră”, scria The Guardian într-un articol din martie 2024, care descria Gaza drept „un caz potențial de ecocid”, termen folosit tot mai des în discuțiile internaționale privind crimele de mediu în timpul războiului.
Un oraș sub gunoaie și praf toxic
Sistemul de gestionare a deșeurilor a colapsat complet. Lipsa colectării regulate a dus la apariția gropilor informale de gunoi și la arderea deschisă a deșeurilor – o sursă majoră de poluare a aerului și a solului.
O analiză Reuters Graphics arată că munți de deșeuri se ridică în apropierea zonelor locuite, iar incendiile spontane eliberează nori toxici peste cartierele distruse.
În unele zone, fumul persistent combinat cu praful de beton și resturile metalice face aerul irespirabil.
Pe deasupra, reconstrucția însăși va aduce provocări climatice.
Un studiu citat de The Guardian estimează că curățarea molozului din Gaza ar putea elibera peste 90.000 de tone de emisii de CO₂ echivalent, doar din procesul de transport și procesare a resturilor, dacă nu se aplică tehnologii verzi.
„Reconstrucția într-un context de poluare generalizată este o dilemă dublă: dacă nu acționezi, mediul ucide lent, dacă acționezi fără control, emisiile și contaminarea se amplifică.”
„Reconstrucția ecologică trebuie să devină o prioritate”
În prezent, ONU estimează că costul reconstrucției complete a Gazei va depăși 70 de miliarde de dolari. Statele membre și agențiile de dezvoltare s-au arătat dispuse să contribuie la refacerea infrastructurii, dar UNEP avertizează că abordarea trebuie să fie una „ecologică și sigură”.
„Curățarea ruinei trebuie să includă separarea deșeurilor periculoase, gestionarea azbestului și monitorizarea contaminanților din apă și sol. Dacă nu, vom înlocui o criză umanitară cu una ecologică.”
Pentru Gaza, „reconstrucția verde” nu mai este un slogan, ci o condiție de supraviețuire. Fără apă potabilă, teren fertil și aer curat, pacea rămâne doar o iluzie.
O lecție globală
Ceea ce se întâmplă acum în Gaza arată dimensiunea invizibilă a războiului: mediul ca victimă colaterală.
Impactul ecologic al conflictului depășește granițele — apele poluate se varsă în Mediterană, emisiile contribuie la încălzirea globală, iar deșeurile periculoase pot rămâne active zeci de ani.
Într-un moment în care planeta luptă cu crize climatice și de resurse, Gaza devine un avertisment dur despre costul real al războaielor.
Adevărata reconstrucție va începe abia când solul va putea din nou să susțină viața.
CITIȚI ȘI:
Consecințele ecologice ale războiului Israel–Iran: un nou capitol al devastării silențioase
