Zona protejata a Muntilor Fagaras se transforma in santier de constructii (Video)

Peste 20 de asociatii si organizatii neguvernamentale si peste 2000 de persoane au semnat, pana in prezent, petitia online intitulata “Opriti dezastrul ecologic de pe raurile montane din judetul Arges”. Petitia este adresata Ministerului Mediului si Padurilor precum si institutiilor subordonate acestuia.

Semnatarii protesteaza impotriva unui program de construire a unor microhidrocentrale pe raurile Capra, Buda si Topolog, precum si pe paraul Otic.

13 microhidrocentrale vor capta apele a doua rauri

“Lucrarile declansate pe primele trei cursuri de apa, Capra, Buda si paraul Otic, sunt cuprinse intr-un singur proiect pentru amenajarea unui numar de 13 microhidrocentrale in regim privat de catre firma beneficiara Imob Expert Consulting Srl. Precizam faptul ca lucrarile sunt deja in executie pe raul Capra si paraul Otic”, mentioneaza textul petitiei.

Gravitatea situatiei deriva din faptul ca zona afectata de lucrari reprezinta un mediu protejat, considerat sit de importanta comunitara, sub codul “ROSCI 0122 Muntii Fagaras”.

Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a declarat insa, pentru Green Report, ca problema microhidrocentralelor din Arges a fost lamurita. “Am trimis in control Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului”, ne-a precizat ministrul Mediului.

Intr-adevar, in ultimele trei luni, comisarii de mediu au executat trei controale la santierele din judetul Arges. Primul control a fost executat de Comisariatul Judetean de Mediu Arges, la data de 11 iulie. Comisarii nu au aplicat sanctiuni, ci doar au dispus, ca “masura cu caracter permanent”, “delimitarea zonelor de lucru si depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor in spatii special amenajate, evitandu-se afectarea factorilor de mediu”.

Cetatenii din zona au continuat sa fie nemultumiti, acuzand institutiile statului ca evita sa se implice. La data de 2 august 2011, in numele protestatarilor, profesorul Ovidiu Mihut a trimis o sesizare scrisa catre Ministerul Mediului. “S-au pus conducte in albia minora a raurilor Capra si Otic, au facut un drum temporar prin apa, au derocat, au dinamitat”, a declarat pentru Green Report prof. Ovidiu Mihut.

Drept urmare, Garda Nationala de Mediu, subordonata ministrului, a efectuat un “control suplimentar la S.C. Imob Expert Consulting Srl”, cu comisari de la Bucuresti. Echipa de control din Comisariatul General a consemnat in nota informativa ca “la baza efectuarii lucrarilor din ambele locatii”, firma controlata detine o serie de acte de reglementare, printre care si doua acorduri de mediu. Primul dintre acestea, nr. 14 / 2009, revizuit la 25 februarie 2010, prevede o amenajare hidroenergetica pe paraul Capra. Al doilea acord de mediu, nr. 10 / 21.04.2010, prevede o amenajare hidroenergetica pe paraul Izvorul Mircea, paraul Buda si cursul inferior al paraului Otic.

“Acest control a fost o surpriza pentru noi. Aveam informatii ca sunt probleme in zona, dar firma de constructii avea toate actele in regula”, a declarat, pentru Green Report, directorul executiv al Directiei Generale Controlul Biodiversitatii din Garda Nationala de Mediu, dr. Florian Udrea.

Acesta spune ca acordul de mediu a fost emis de Agentia de Protectie a Mediului Arges fara sa existe un studiu de impact.

Ce-i drept, studiul de impact nu este obligatoriu – in unele situatii se cere, in altele nu. “Exista un grad de subiectivitate. Cei care au dat avizele, oare nu s-au gandit la conservarea florei si faunei din raurile de munte? Pastravul va disparea, nu se va mai auzi nici un susur de apa. Ca o parere personala… eu cred ca s-a dat destul, ca sa se obtina aceste autorizatii”, spune Florian Udrea.

Comisarii Garzii de Mediu nu au aplicat insa constructorilor decat o amenda de 20.000 de lei, pentru nerespectarea Ordonantei 78 privind regimul deseurilor.

 

Gabriel Abos, presedinte – secretar de stat: “Mi-e greu sa ma pronunt”

Presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM), Gabriel Abos, cu rang de secretar de stat, a fost instalat in functie abia acum o luna, dar cunoaste situatia din Arges pentru ca, anterior, a fost comisar general adjunct la Garda Nationala de Mediu. “Eram la Garda de Mediu cand a inceput controlul din iulie 2011. Nu cunosc rezultatele controlului”, spune Gabriel Abos.

In schimb, el ne-a explicat sistemul de functionare al MHC, fiind, ca formatie, inginer hidrotehnician: “MHC nu realizeaza acumulari de apa in spate. Ele functioneaza doar in acele perioade ale anului cand exista surplus de apa, Altfel, prin constructie, nu pornesc”. Cu alte cuvinte, raurile din Arges nu vor “seca” din cauza MHC.

Pe de alta parte, seful ANPM admite faptul ca lucrarile de constructie afecteaza mediul: “Degeaba spunem ca habitatul pastravului n-a fost deranjat in aceasta perioada. Perioada septembrie – octombrie este cea mai sensibila pentru pastravul indigen, pentru ca acum se depun icrele”.

Totusi, acordul de mediu emis de APM Arges a fost favorabil, avand la baza si un studiu de impact, spune Gabriel Abos. Doar ca acest studiu de impact s-a elaborat nu dupa procedura specifica siturilor Natura 2000 (din care face parte zona lucrarilor), ci dupa procedura anterioara. De ce? Pentru ca procedura de autorizare din Arges a inceput inainte de intrarea in vigoare a reglementarilor privind situl Natura 2000.

Intrebat de Green Report daca un alt studiu de impact, elaborat dupa reglementarile Natura 2000, ar fi fost la fel de generos cu proiectul energetic, presedintele ANPM a raspuns evaziv: “Mi-e greu sa ma pronunt”.

 

Asocierea magnatilor Argesului

Gheorghe Badea si Va­len­tin Visoiu sunt cei doi oameni de afaceri argeseni care s-au asociat prin firma Imob Expert Consulting SRL pentru a construi microhidrocentrale pe raurile Capra, Buda si Otic, intr-o arie protejata, incadrata in reteaua Natura 2000, ca sit de importanta comunitara. Proiectul a fost elaborat de Aqua-Invest SRL, iar finantarea este asigurată de CEC Bank, potrivit Jurnalului National.

Valentin Visoiu are 44 de ani, iar în 2010 a fost declarat cel mai bogat argesean, cu o avere estimata de Forbes Romania la 60-65 de milioane de euro, fiind clasat pe locul 82 in topul miliardarilor romani. Acesta controleaza direct firma Conarg la care detine aproximativ 95% din actiuni, iar indirect, celelalte societatii ale grupului: Conarg Real Estate, Conarg Construct, Conarg Consulting si Conarg Trade.

Grupul Conarg a terminat 2009 cu o cifra de afaceri de circa 66,1 mil. euro, mai mica cu 20% fata de 2008 si un profit net de aproximativ 16,9 milioane euro, in crestere cu 20%.

Gheorghe Badea este patronul societatii Subansamble Auto si detine actiuni la mai multe companii din Arges, la mai multe hoteluri printre care se afla Star Pitesti, Posada Curtea de Arges sau Cumpana – Lacul Vidraru. Acesta mai detine participatii si la Parcul Industrial Pitesti, conform Jurnalului National.

Totodata, Gheorghe Badea urmeaza sa construiasca alte patru microhidrocentrale si pe raul Topolog,  Water Power Clean SRL. Potrivit memoriului de prezentare, citat de Jurnalul National, cele patru hidrocentrale de mică putere au fost concepute să funcționeze ca un tot unitar, respectiv apa de la centrala din amonte se uzinează la cea din aval, constituind un ansamblu hidroenergetic.

Proiect urmeaza sa fie demarat efectiv la inceputul anului urmator, iar dupa finalizarea lu­crari­lor cele doua ansambluri hidroenergetice vor fi conectate la reteaua na­tio­nala de transport a energiei electrice.

Gheorghe Badea: “Eu captez numai 70 la suta din debitul raului”

Actionarul principal al firmei Imob Expert Consulting Srl, Gheorghe Badea, se arata surprins de interesul presei fata de proiectul sau energetic. “De ce va intereseaza numai judetul Arges? Toata Romania e plina de MHC!”, afirma Gheorghe Badea.

Intrebat de Green Report daca proiectul sau economic va avea un impact negativ asupra mediului, omul de afaceri a raspuns categoric: “Negativ nu va avea, atata timp cat eu captez la priza de apa numai 70 la suta din debitul raului. 30 la suta ramane liber”.

Conductele “plantate” in albiile raurilor Capra si Buda vor avea lungimi de cate 3-4 kilometri pentru fiecare priza de apa. Cinci asemenea prize vor functiona pe raul Capra si alte cinci pe Buda. Gheorghe Badea afirma ca MHC de pe afluentii Argesului vor incepe sa produca energie in toamna anului 2012.

Patronul Imob Expert Consulting a evitat sa ne spuna ce profit va avea de pe urma proiectului energetic, dar ne-a dezvaluit ca “o investitie de acest gen se amortizeaza in 10-15 ani”.
 

Mihai Diac

Foto: Garda Nationala de Mediu

Citeste si:

Microhidrocentralele devin problema majora pentru autoritatile de mediu din Romania

spot_img

Ultimele știri