Astăzi, în întreaga lume se sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede, urmare a semnării Convenției Ramsar în anul 1971, un tratat interguvernamental care asigură cadrul de acțiune la nivel național și internațional, în vederea conservării și utilizării raționale a zonelor umede și a resurselor acestora. România a aderat la Convenție în ianuarie 1991, iar până în momentul de față ne bucurăm de 19 situri Ramsar.
Zonele umede se găsesc pretutindeni în apropierea râurilor și luncilor inundabile temporar sau permanent. Acestea sunt recunoscute ca surse importante de apă potabilă, hrană și casă pentru peste 100.000 de specii de plante și animale la nivel mondial. În ciuda faptului că acoperă doar 3% din suprafața Pământului, zonele umede stochează 30% din totalul de carbon, dublu față de păduri. De asemenea, acestea joacă un rol important în fața inundațiilor, lucrând sub forma unui burete ce absoarbe surplusul de apă rezultată în urma ploilor torențiale sau a dezghețării zăpezii primăvara.
Cu toate acestea, zonele umede sunt catalogate adesea drept zone inutile, folositoare în alte scopuri, cum ar fi agricultură sau drept zone de pășunat. Conform Raportului Planeta Vie, realizat de WWF, în ultimii 100 de ani s-a pierdut 64% din totalul zonelor umede la nivel mondial. Principalele cauze sunt desecarea și schimbarea destinației terenurilor, lucrările de infrastructură și amenajările cu diguri și baraje, respectiv poluarea.
Delta Dunării este cea mai întinsă și mai importantă zonă umedă din România. De 10 ani, WWF-România desfășoară proiecte de refacere și conservare a zonelor umede din lungul Dunării. Trei zone de reconstrucție ecologică a luncii Dunării, însumând aproximativ 3.000 ha (la Confluența Olt-Dunăre, Mahmudia și Gârla Mare), au fost sau sunt în curs de renaturare prin efortul susținut de parteneriate ale WWF și comunităților locale.
Zona umedă de la 10 minute de centrul Capitalei
Parcul Natural Văcărești, veritabilă zonă umedă situată în sudul Bucureștiului, adăpostește, pe lângă numeroase specii de păsări, reptile, amfibieni și vegetație specifică, unul dintre cele mai valoroase mamifere din România: vidra, specie ocrotită atât de legislația românească cât și de cea internațională. Asociația Parcul Natural Văcărești dedică Ziua Internațională a Zonelor Umede acestei specii care supraviețuiește la Văcărești.
Vidra (Lutra lutra) sau vidra europeană este un mamifer de dimensiuni medii care iubește apa curată, peștele și liniștea. răiește pe malul râurilor de munte și de deal, în stufărișul lacurilor și al bălților, pe ostroavele nisipoase ale Dunării, printre rădăcinile sălciilor, trestiilor și plaurilor din Delta Dunării. Vidra mai poate fi întâlnită chiar în București, la 10 minute de Piața Universității, în Parcul Natural Văcărești. Este o specie nocturnă care se hrănește în mare parte cu pește. Poate ajunge până la 15 kg greutate, iar ca lungime măsoară până spre un metru fără să-i calculăm coada, care are aproximativ 30 de cm.
În România, arealul vidrei s-a restrâns destul de mult în ultimele decenii. Motivele sunt variate și țin mai ales de înrăutățirea condițiilor de mediu: distrugerea habitatelor umede (îndiguiri) și transformarea lor în teren agricol, poluarea apelor cauzată de industria chimică, agricultură sau de lipsa stațiilor de epurare, vânătoarea. Pentru aceste motive, vidra a devenit specie strict protejată necesitând condiții speciale de conservare.
În Parcul Natural Văcărești, vidra a fost fotografiată prima oară în anul 2013, în luna martie. O serie de fotografii realizate noaptea atestă prezența în Văcărești a unei familii de vidre alcătuită din doi adulți și trei pui. Prezența vidrei indică faptul că la Văcărești s-a dezvoltat un ecosistem bogat și echilibrat care oferă posibilități de trai și de înmulțire unor mamifere pretențioase cum sunt vidrele.
În anul 2014, luna iunie, Grupul de inițiativă pentru înființarea Parcului Natural Văcărești a depus la Ministerul Mediului dosarul de instituire al ariei protejate Parcul Natural Văcărești. Inițiatorii solicită grăbirea procedurilor de protejare a zonei și organizarea unui management corespunzător care să permită traiul în bune condiții al acestei specii și al altora care trăiesc acolo.
Puteți citi și:
FOTO Povestea Deltei Văcărești, în imagini
FOTO Letea, ultima localitate unde s-a păstrat peisajul rural deltaic
