În fiecare minut, o cantitate echivalentă cu un camion de gunoi plin cu plastic ajunge în oceane. Cu peste 430 de milioane de tone de plastic produse anual și o rată globală de reciclare de doar 9%, planeta se sufocă lent. Ziua Mediului 2025 nu e o celebrare, ci un strigăt de alarmă: fără o schimbare radicală, poluarea cu plastic se va dubla până în 2040, iar impactul asupra sănătății, economiei și ecosistemelor va deveni ireversibil.
Plasticul a devenit un indicator al epocii antropocenului. Este peste tot: în aer, în apă, în mâncare, în oameni.
79% din cele 8,3 miliarde de tone de plastic produse de la 1950 nu au fost niciodată reciclate.
Deșeurile plastice au fost descoperite în Groapa Marianelor, pe Everest, în zăpada Arctică și în aerul Antarcticii.
„Poluarea cu plastic ne sufocă planeta, dăunând ecosistemelor, bunăstării și climei”, avertizează secretarul general ONU, António Guterres.
Anual, 14 milioane de tone metrice de plastic intră în oceane.
170 de trilioane de particule plutesc deja în apele planetei și distrug ecosistemele marine.
O criză cu multiple fețe: ecologică, sanitară, economică
Plasticul nu este doar o problemă de mediu. Este o problemă de sănătate publică, drepturi fundamentale și siguranță economică.
Microplasticele au fost detectate în placente, în laptele matern și în sângele uman.
Cercetătorii arată că expunerea la compușii chimici din plastic este legată de boli endocrine, metabolice și neurodegenerative.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a recunoscut impactul plasticului asupra dreptului la un mediu sănătos.
OMS a legat deșeurile plastice de riscuri profesionale și a cerut reglementări pentru filtrele de țigări, considerate deșeuri inutile.
De asemenea, impactul asupra faunei este devastator: păsări marine, țestoase, balene și pești sunt sufocate sau rănite de fragmente de plastic.
Microplasticele interferează cu lanțurile trofice și pot modifica comportamentele de hrănire și reproducere.
Cursa pentru un tratat global: negocieri decisive în august
În martie 2024, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a emis o rezoluție în care recunoaște explicit impactul poluării cu plastic asupra dreptului la un mediu sănătos.
După trei ani de negocieri internaționale, un tratat global obligatoriu privind plasticul este în curs de finalizare.
În august 2025, la Geneva, va avea loc ultima rundă (Sesiunea 5, partea a 2-a) a negocierilor conduse de ONU privind tratatul global pentru combaterea poluării cu plastic, programată între 5 și 14 august la Palatul Națiunilor.
Sesiunea va fi precedată de consultări regionale pe 4 august.
Obiectivul: un acord care să reducă drastic poluarea, acoperind tot ciclul de viață al plasticului.
Sunt pe masă două scenarii:
- un tratat ambițios, care limitează producția, elimină plasticul de unică folosință și obligă statele la acțiune;
- un acord diluat, bazat pe angajamente voluntare, în favoarea marilor producători de plastic și a industriei petrochimice.
„Trebuie să construim un drum comun, dincolo de diferențe, și să livrăm tratatul de care lumea are nevoie”, a spus Guterres.
Nu e doar o criză vizibilă: e una sistemică
Plasticul este persistent, mobil, invizibil și omniprezent. Ajunge în atmosferă și călătorește mii de kilometri.
Afectează regiunile cele mai izolate și fragile, inclusiv munții, regiunile polare și fundul oceanelor.
În munți, deșeurile se acumulează din cauza turismului și lipsei infrastructurii.
În oceane, microplasticele perturbă lanțurile trofice și ajung în peștii pe care îi consumăm.
În Arctica, au fost detectate particule în gheață, zăpadă și sedimente.
În lipsa acțiunii, poluarea cu plastic se va dubla până în 2040
Dacă tendințele continuă, scurgerile de plastic în mediu vor crește cu 50% până în 2040.
Costul inacțiunii va fi mai mare decât costul tranziției la o economie circulară.
Plasticul de unică folosință trebuie eliminat. Producătorii trebuie să-și asume responsabilitatea.
Consumatorii trebuie sprijiniți să reducă, refolosească și recicleze.
Inovația trebuie orientată spre materiale alternative, biodegradabile, sigure.
Costul inacțiunii e mai mare decât cel al tranziției
Raportul „Turning Off the Tap” publicat de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) în mai 2023 arată că:
- o reducere cu 80% a poluării cu plastic este posibilă până în 2040;
- soluțiile există deja: refolosire, înlocuire cu alternative sigure, redesign și colectare eficientă;
- implementarea acestor măsuri costă mai puțin decât menținerea status quo-ului.
Costurile de sănătate, curățare a mediului și pierderi economice cauzate de plasticul nereciclat sunt estimate la sute de miliarde de dolari anual.
„Status quo-ul nu este o opțiune”, avertizează ONU.
CLICK aici pentru o hartă globală cu acțiuni pentru combaterea plasticului.
Mesajul de Ziua Mediului: Schimbarea e posibilă, dar nu e garantată
„Există o mișcare pentru o schimbare urgentă… dar trebuie să mergem mai departe, mai repede”, spune Guterres.
Este nevoie de un tratat ambițios, de politici coerente și de responsabilitate colectivă.
România în 2025: între angajamente și realitate
România se confruntă cu provocări majore în gestionarea deșeurilor din plastic.
Rata de reciclare a deșeurilor municipale este de doar 11%, mult sub ținta de 55% stabilită pentru 2025.
De asemenea, rata de reciclare a ambalajelor din plastic este de aproximativ 30%, în timp ce ținta pentru 2025 este de 50%.
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), implementat în 2024, a înregistrat progrese, cu o rată de returnare a ambalajelor din plastic de 55%.
Cu toate acestea, infrastructura de reciclare rămâne insuficientă, iar multe deșeuri ajung în natură sau sunt depozitate în gropi de gunoi.
Ziua Mediului nu este o celebrare. Este o chemare la acțiune împotriva celei mai persistente forme de poluare a epocii moderne.
Fără un răspuns global, plasticul va defini viitorul nostru geologic, biologic și social.
CITIȚI ȘI:
Studiu WWF: Poluarea cu plastic, în topul problemelor de mediu
Microplasticele reduc fotosinteza plantelor și cresc riscul foametei
