In timp ce Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice se apropie de final, CARE International, Greenpeace si WWF fac un apel catre guvernele lumii, solicitandu-le sa-si uneasca eforturile pentru a stopa pierderea padurilor pana in 2020.
De altfel, in cadrul Conferintei au fost negociate detaliile unui mecanism global de reducere a emisiilor provenite din defrisari si din distrugerea padurilor in tarile aflate in curs de dezvoltare- mecanismul REDD+.
CARE, Greenpeace si WWF sustin ca padurile tropicale nu vor putea fi salvate doar prin simpla aplicare a mecanismului REDD+, la fel cum acesta nu va opri evolutia schimbarilor climatice, in acest sens fiind necesare actiuni urgente de reducere a emisiilor de carbon, in toate tarile de pe planeta. Cele 3 organizatii solicita guvernelor sa isi asume obiective ambitioase de stopare a distrugerii padurilor. Mai mult, organizatiile reamintesc ca fenomenul de transformare a padurilor in teren agricol, cauzat de cererea tot mai mare pentru biocombustibil si hrana pentru animale trebuie sa inceteze.
”Pierdem foarte mult timp pretios pentru a construi un sistem complex de reguli pentru REDD+. Acestea sunt necesare pentru a proteja drepturile si vietile a milioane de oameni saraci care depind de paduri”, a comentat Raja Jarrah, consilier in cadrul CARE International.
”Dar asta nu este decat o mica parte a povestii. Fara angajamente ambitioase de stopare a emisiilor globale e ca si cum am trata un pacient bolnav de plamani, fara sa ii impunem sa renunte la fumat”, a mai spus Jarrah.
Desi elaborarea mecanismului REDD+ a inregistrat un progres considerabil in cadrul Conferintei Natiunilor Unite, negociatorii reuniti la Bonn nu trebuie sa evite angajamentele serioase care vor garanta succesul REDD+ in stoparea pierderii padurilor si in combaterea schimbarilor climatice.
Mai mult, doar cu aceste angajamente vom reusi sa ne situam pe drumul spre o economie bazata pe consum redus de carbon, sustin cele 3 organizatii.
CARE, Greenpeace si WWF amintesc ca tarile puternic industrializate au un rol decisiv in alocarea unor finantari adecvate, predictibile si sustenabile pentru REDD+. Bugetul necesar implementarii REDD+ trebuie sa fie adus in discutie la Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice de la Durban (Africa de Sud), care va avea loc la sfarsitul acestui an.
”Intreaga lume trebuie sa aloce resursele financiare necesare pentru a sprijini eforturile de stopare a pierderii padurilor”, a declarat Gerald Steindlegger, Director de Politici pentru Paduri si Clima la WWF International.
WWF Romania aminteste ca, din cauza gospodaririi irationale din ultimele decenii, padurile seculare au disparut in tarile dezvoltate, iar in ecoregiunea Dunare-Carpati ele constituie mai putin de 0.3 % din suprafata totala.
Se estimeaza ca, in prezent, regiunea carpatica mai gazduiește 350.000 de hectare de paduri seculare, dintre care 250.000 au fost localizate in Romania și aproximativ 100.000 in Bulgaria. Peste 10.000 de hectare de paduri de fag din estul Slovaciei și vestul Ucrainei au fost incluse in Patrimoniul UNESCO.
Padurile seculare din tara noastra se confrunta cu nenumarate presiuni, dintre care cea mai amenințatoare este taierea, atat sub forma legala cat și ilegala, ambele cauzate de faptul ca aceste paduri nu sunt incluse intr-un sistem de protecție adecvat.
