WWF România cere adoptarea soluțiilor propuse pentru îmbunătățirea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din pădurile proprietate publică. Propunerile WWF cer respectarea principiilor enunțate în Codul Silvic și promovarea unor modele de afaceri sustenabile, prin încurajarea valorificării și prelucrării superioare a lemnului și garantarea unui echilibru între necesarul industriei și nevoile de bază ale comunităților locale.
Astfel, WWF-România propune ca vânzarea să țină cont doar în proporție de 50% de prețul oferit imediat în licitații/negocieri, iar celelalte criterii de atribuire să se axeze pe prelucrarea superioară a lemnului și pe susținerea socio-economică a comunităților locale.
[box type=”info” ]
Care sunt beneficiile pe termen mediu?
Statul va colecta mai mult din taxe raportate la masa lemnoasă consumată (stimulând valoarea adăugata prin prelucrarea superioară a lemnului);
Va crește volumul de lemn vândut către populație;
Vor fi create locuri de muncă în interiorul comunităților rurale;
Vor fi combătute evaziunea fiscală, munca la negru și tăierile ilegale de lemn;
Vor fi create modele durabile de afaceri care vor oferi predictibilitate sectorului forestier.[/box]
WWF-România solicită astfel asigurarea cu prioritate a lemnului către populație, eliminarea oricăror praguri/restricții în ce privește valorificarea superioară a lemnului, creșterea transparenței și mai ales propune noi criterii pentru atribuirea lemnului în licitații către operatorii economici.
Comunitățile locale și pădurile, victime în războiul intereselor
În ultimii trei ani, mare parte a populației dar și sectorul forestier din România au fost afectate de criza lemnului – generată de incapacitatea guvernelor de a găsi soluții echilibrate pentru transpunerea principiilor enunțate de Codul Silvic prin Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din pădurile proprietate publică.
Astfel s-a generat o presiune enormă asupra fondului forestier dar și a milioane de familii, practic blocând asigurarea cu prioritate a lemnului către populație și funcționarea industriei de prelucrare a lemnului (în special întreprinderile mici/mijlocii și cele care asigură prelucrarea superioară a lemnului).
Lemnul din pădurile statului – un bun de care depind milioane de români
Jumătate din pădurile din România se află în proprietatea statului și fac subiectul acestui regulament. Anual sunt recoltate circa 9 milioane de metri cub de lemn.
Lemnul rămâne principala sursă de materie și energie pentru comunitățile din spațiul rural. Jumătate din populația țării folosește lemnul pentru încălzire, gătit și construcții rurale. Necondiționarea accesului la această resursă este o chestiune de supraviețuire dar contribuie și la păstrarea identității culturale a comunităților locale.
Care sunt principalele modificări aduse Codului silvic
Acum, foarte puțin din lemnul exploatat de companii din pădurile de stat ajunge la populație, deoarece singurul criteriu de valorificare este prețul obținut imediat, prețul cel mai mare – astfel companiile se adaptează spre modele de afaceri ce presupun doar o prelucrare primară a lemnului, se orientează către piețe externe, iar lemnul nu mai ajunge la populația locală decât la prețuri exorbitante (adesea inaccesibile membrilor comunităților locale).
