Zece țări de-a lungul Dunării (Germania, Austria, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria și Ucraina) își unesc forțele într-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană pentru conservarea peștilor migratori pe cale de dispariție din bazinul Dunării. Oamenii de știință vor identifica și îmbunătăți accesul la zone naturale și vor promova crearea de coridoare ecologice.
La începutul lunii octombrie a fost lansat Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena proiectul MEASURES, al cărui scop este gestionarea și refacerea coridoarelor ecologice acvatice pentru speciile de pești migratori din bazinul Dunării.
Fluviul găzduiește unele dintre cele mai importante populații de sturioni și alte specii de pești migratori (cum sunt scrumbia, mreana, scobarul etc.). Bulgaria și România dețin singurele – încă – populații viabile de sturioni sălbatici din Uniunea Europeană. Aceste populații s-au confruntat cu un declin dramatic în ultimele decenii din cauza barierelor provocate de om, potrivit WWF.
Aceste bariere, cum ar fi barajele sau centralele hidroelectrice, fragmentează zonele naturale ale peștilor migratori, ceea ce face imposibil ca peștele să se deplaseze în amonte sau în aval pentru a se reproduce sau a ajunge la locurile de hrană. Pe termen lung, aceste bariere, împreună cu alte activități umane, cum ar fi pescuitul excesiv, poluarea și distrugerea habitatelor, vor duce la dispariția speciilor, cu excepția cazului în care se iau măsuri acum.
Obiectivele proiectului Measures pentru următorii trei ani
Pentru a aborda problema peștilor migratori care ajung la zonele lor naturale, proiectul MEASURES va pune bazele creării de coridoare ecologice prin identificarea habitatelor-cheie și prin inițierea măsurilor de protecție transfrontalieră de-a lungul Dunării și a principalilor afluenți ai acesteia.
Pe parcursul celor trei ani de implementare, acțiunile inovatoare se vor concentra pe următoarele:
- cartarea și identificarea habitatelor-cheie, urmată de elaborarea și testarea metodologiei de cartare a habitatelor peștilor migratori;
- elaborarea unei strategii armonizate pentru restabilirea coridoarelor verzi și sprijinirea implementării în viitoarele planuri de gestionare;
- repopularea a două specii native pentru conservarea structurii lor genetice în Dunărea mijlocie din Ungaria (Acipenser ruthenus) și în Dunărea inferioară din România (Acipenser gueldenstaedtii), în vederea stabilirii unei rețele de repopulare concertată a speciilor țintă și a elaborării unui manual pentru funcționarea facilităților de reproducere care să asigure viitorul necesar pentru repopulare;
- implementarea Sistemului Informațional MEASURES pentru a facilita accesul experților, factorilor de decizie și publicului larg la informațiile relevante;
- oferirea unor experiențe concrete pentru a fi incorporate în planurile viitoare de politici și de management, astfel încât gestionarea viitoare a siturilor relevante, care includ coridoarele ecologice, să fie una durabilă.
Dunărea și afluenții săi reprezintă rute principale de migrație pentru sturioni și alte specii migratoare, cum ar fi mrenele și scobarii. Aceste specii sunt bioindicatori excelenți ai eficacității coridoarelor ecologice datorită nevoilor lor specifice în timpul ciclului lung de viață.
Lucrul acesta este valabil mai ales pentru sturioni, care migrează de obicei pe distanțe lungi și reprezintă o parte importantă a patrimoniului natural al întregii regiuni a Dunării. Declinul lor dramatic în ultimele decenii a devenit o problemă de importanță majoră, documentată de țările dunărene și de Comisia Europeană.
„Dunărea este o linie vitală în Europa care leagă bioregiuni, economii și culturi importante. Asigurarea biodiversității este fundamentală pentru dezvoltarea umană, iar râurile sunt unul dintre cele mai amenințate ecosisteme de pe glob. Proiectul nostru contribuie la aceste provocări în special pentru fluviul Dunărea în rolul său de coridor ecologic important care leagă siturile de patrimoniu natural și un grup de organisme cheie pentru un viitor durabil al fluviului, peștii migratori, inclusiv speciile de sturioni”, a declarat Thomas Heins de la Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții, Viena.
Reprezentanți din șapte țări au participat la cursul de instruire al Institutului Național Delta Dunării din Tulcea
La mijlocul lunii septembrie, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea a găzduit un curs de instruire în cadrul căruia oamenii de știință din șapte țări au învățat metodele pe care institutul de la Tulcea le folosește în identificarea speciilor de sturioni din Dunăre, în identificarea zonelor de reproducere a acestora, cât și marcarea și monitorizarea lor.
„Cei peste 20 de cursanți vor folosi în următorii ani toate aceste informații în sectoarele de Dunăre sau în sectoarele afluenților ei din Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Croația, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a acestor specii enigmatice și automat creând premisele unor metode mai bune de conservare a lor”, au mai scris cei de la WWF într-un comunicat.
