Etna, cel mai înalt vulcan activ din Europa, situat în Sicilia, în sudul Italiei, a erupt în noaptea de vineri spre sâmbătă. Locuitorii din zonă au fost evacuați, iar din cauza cenușii vulcanice care a ajuns în atmosferă, două aeroporturi din apropiere au fost închise.
Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie (INGV) din Italia a afirmat că activitatea eruptivă este intermitentă şi lava curge pe versantul sud-estic, cunoscut sub numele de Valle del Bove, pe o distanţă de 1,5 km de la punctul de emisie.
Activitatea cea mai intensă s-a înregistrat la miezul nopţii şi a condus la închiderea a două aeroporturi (din orașele Catania și Comiso), din cauza cenuşii vulcanice din atmosferă, potrivit Corriere.
Potrivit institutului, vulcanul Etna a intrat într-o nouă fază de erupţie din 14 iulie.
Etna, cu o înălţime de peste 3.300 de metri, este cel mai important vulcan activ din Europa, cu erupţii frecvente, de peste 2.700 de ani. Ultima erupţie mare datează din iarna 2008-2009.
Oamenii și erupțiile vulcanice au cauzat cea mai mare parte din încălzirea globală din ultimii 140 de ani
Emisiile cauzate de arderea combustibililor fosili și erupțiile vulcanice pot explica aproape toate schimbările în temperatura de suprafață a Pământului din ultimii 140 de ani, conform unui nou studiu care dezminte mitul că încălzirea globală este doar rezultatul ciclurilor naturale.
Rezultatele studiului sunt importante deoarece îmbunătățesc estimările temperaturilor globale de suprafață, explică cauzele încălzirii de la începutul secolului al XX-lea și confirmă că oamenii sunt responsabili pentru încălzirea rapidă care a avut loc începând cu 1950.
Efectele vulcanilor asupra mediului
Erupția vulcanilor are un impact nefast asupra mediului înconjurător, care va este resimțit decenii după eveniment. De exemplu, erupția vulcanului Kilauea, din vara lui 2018, a cauzat distrugerea a numeroase ecosisteme din Hawaii.
În Puna, regiunea din insula Hawaii care a fost afectată cel mai grav de erupția vulcanului Kilauea, pădurea a fost sufocată de aerul plin de dioxid de sulf, apoi arsă de lavă. Patrick Hart, profesor de biologie la Universitatea din Hawaii, a explicat că pădurea din regiune, care este acum acoperită cu un strat de lavă gros de până la 9 metri, era probabil cea mai remarcabilă pădure din stat.
Oamenii de știință estimează că va dura cel puțin 100 de ani pentru ca pădurea să înceapă să se regenereze. Întâi vor apărea lichenii, apoi ferigile native și copacii Ohia, care s-au adaptat să crească pe lavă. Conform lui Hart, în aproximativ 150 de a ni terenul se va transforma din nou într-o pădure.
