Valurile de căldură extreme din vara trecută — cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani — subliniază pericolul tot mai mare. Peste 47.000 de europeni au murit în 2023 din cauza valurilor extreme de căldură care s-au abătut asupra continentului european, conform unui studiu făcut de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona. În plus, Organizația Mondială a Sănătății atribuie aproape jumătate de milion de decese anual căldurii excesive. Și unii experți spun că acest bilanț reflectă doar o mică parte din adevăratul număr al deceselor provocate de căldură. Iată motivele pentru care vremea este atât de schimbătoare și de ce sunt furtuni și călduri extreme în luna iunie.
Urmează o vară tropicală – temperaturi peste medie
Deși este imposibil de prezis exact unde și când se vor produce valuri de căldură extreme cu mai mult de câteva zile înainte, prognoza Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene arată o probabilitate de peste 50% ca temperaturile să fie peste medie în aproape tot emisfera nordică.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA prevede, de asemenea, temperaturi peste medie pentru cea mai mare parte a Statelor Unite, în special în sud-vest și nord-est.
Probabilitatea ridicată a unei veri toride în aceste zone se bazează în principal pe tendințele pe termen lung ale încălzirii globale, în special în sud-vest.
La nivel global, zilele caniculare devin tot mai fierbinți și mai frecvente, în timp ce zilele reci sunt din ce în ce mai rare. În iulie 2023, Pământul a egalat sau a doborât recordul pentru cea mai fierbinte zi înregistrată, timp de patru zile la rând. Valurile de căldură sunt tot mai comune, iar cele intense sunt din ce în ce mai frecvente.
Dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse semnificativ, temperaturile maxime și minime zilnice vor crește cu cel puțin 2,7°C în majoritatea zonelor până la mijlocul secolului, și cu aproximativ 5,5°C până la finalul secolului.
Valurile de căldură sunt mai periculoase atunci când sunt combinate cu umiditate ridicată. Combinația dintre temperatură și umiditate este măsurată prin indicele de căldură.
Amenințări cauzate de căldura extremă
Căldura extremă poate agrava și alte tipuri de dezastre. Aceasta poate intensifica seceta, iar condițiile calde și uscate pot genera riscuri sporite de incendii de vegetație.
Clădirile, drumurile și infrastructura urbană absorb căldura, ducând la temperaturi mai mari în orașe decât în zonele periferice – un fenomen cunoscut drept efectul insulei termice urbane. Impactul este cel mai intens ziua, dar eliberarea lentă a căldurii din infrastructură pe timpul nopții poate menține temperaturi ridicate în orașe.
Temperaturile în creștere pun în pericol sănătatea oamenilor, ecosistemele și economia.
Sănătatea umană
Stresul termic apare când organismul nu se poate răci eficient.
De regulă, corpul se răcorește prin transpirație, dar când umiditatea este mare, transpirația nu se evaporă suficient de rapid, ceea ce poate duce la insolație.
Umiditatea ridicată și temperaturile nocturne crescute sunt factori cheie care duc la îmbolnăviri și decese legate de căldură. Lipsa unei „pauze” de la căldură pe timpul nopții poate provoca disconfort și probleme de sănătate, în special pentru persoanele cu venituri mici care nu au acces la sisteme de răcire.
Grupele vulnerabile includ: vârstnicii, bebelușii și copiii, persoanele cu boli cronice și lucrătorii în aer liber.
Zilele caniculare sunt asociate și cu agravarea unor boli precum cele cardiovasculare, respiratorii sau afecțiuni renale.
În condiții extreme, și calitatea aerului are de suferit. Zilele calde și însorite pot duce la creșterea nivelului de ozon la nivelul solului – un poluant dăunător care afectează sistemul respirator, mai ales în cazul persoanelor cu astm.
De asemenea, folosirea intensă a aerului condiționat crește cererea de energie electrică, iar producerea acesteia (în funcție de sursa utilizată) poate genera alți poluanți, inclusiv particule fine care afectează calitatea aerului.
Aceste creșteri ale ozonului și particulelor fine pun în pericol în special aceleași grupuri vulnerabile deja afectate de căldură.
Agricultură
Temperaturile ridicate pot afecta negativ agricultura. Căldura excesivă încetinește creșterea plantelor – unele culturi au nevoie de nopți reci.
Valurile de căldură pot duce la stres termic în rândul animalelor, în special când nopțile rămân calde. Vitele afectate de stresul termic pot produce mai puțin lapte, cresc mai lent și au rate scăzute de reproducere.
Valurile de căldură pot agrava seceta și incendiile, cu impact negativ asupra agriculturii.
Energie
Temperaturile crescute afectează întregul sistem energetic al unei țări.
Pe timp de vară, cererea de electricitate pentru răcire crește, dar în același timp capacitatea liniilor electrice de a transporta curent scade, ceea ce poate duce la pene de curent în timpul valurilor de căldură.
Vremea și capriciile sale – furtuni și căldură extremă în luna iunie
Furtunile puternice care au lovit părți din Europa în prima parte a lunii iunie sunt așteptate să lase loc temperaturilor ridicate în această săptămână. Mai multe regiuni ar putea înregistra temperaturi cu până la 10°C peste valorile normale pentru această perioadă. Italia, de exemplu, se pregătește pentru un val de căldură intensă.
Germania, Franța și Belgia resimt, de asemenea, temperaturi ridicate începând de miercuri, 11 iunie, cu maxime generalizate de cel puțin 9°C peste media lunii iunie.
Alte zone din Europa sunt prognozate să aibă temperaturi cu 5–7°C peste normal.
Această situație este cauzată de un sistem de presiune ridicată care creează un „dom de căldură” deasupra regiunii, prin care aerul care coboară se comprimă și se încălzește, menținând căldura aproape de suprafață.
Între timp, Africa de Sud se află sub influența unui sistem de furtună puternic, care a determinat emiterea de alerte pentru vreme severă la nivel național. La începutul lunii iunie, provinciile Western Cape și Northern Cape au fost cele mai afectate.
La ce să ne așteptăm – predicțiile Organizației Meteorologice Mondiale
Predicțiile climatice globale arată că temperaturile vor continua să se mențină la niveluri record sau apropiate de acestea în următorii cinci ani, ceea ce va crește riscurile climatice și impactul asupra societăților, economiilor și dezvoltării durabile, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială (OMM).
Mesaje cheie:
- Există o probabilitate de 80% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să îl depășească pe precedentul 2024 ca fiind cel mai călduros an înregistrat.
- Există o probabilitate de 86% ca cel puțin unul dintre anii următori să depășească cu peste 1,5°C media perioadei 1850–1900.
- Există o probabilitate de 70% ca media încălzirii în perioada 2025–2029 să fie mai mare de 1,5°C.
- Încălzirea pe termen lung (măsurată ca medie pe mai multe decenii) rămâne sub pragul de 1,5°C.
- Încălzirea Arcticii va continua să depășească media globală.
- Modelele de precipitații vor avea variații regionale semnificative.
Raportul Organizației Meteorologice Mondiale prognozează că temperatura medie globală anuală de la suprafața solului, pentru fiecare an între 2025 și 2029, va fi cuprinsă între 1,2°C și 1,9°C peste media perioadei 1850–1900.
Există o probabilitate de 80% ca un an, cel puțin, între 2025 și 2029 să fie mai cald decât cel mai călduros an înregistrat până în 2024. Și o probabilitate de 86% ca măcar un an să fie cu peste 1,5°C mai cald decât nivelul preindustrial.
Raportul nu oferă previziuni globale pentru fiecare an în parte, conform wmo.
Potrivit raportului, există o probabilitate de 70% ca media de încălzire pentru perioada 2025–2029 să fie mai mare de 1,5°C. Aceasta reprezintă o creștere față de raportul de anul trecut, care indică o probabilitate de 47% pentru perioada 2024–2028, și față de cel din 2023, care arăta o probabilitate de 32% pentru perioada 2023–2027.
Fiecare fracțiune în plus de grad de încălzire generează valuri de căldură mai severe, ploi torențiale extreme, secete intense, topirea calotelor glaciare, a gheții marine și a ghețarilor, încălzirea oceanelor și creșterea nivelului mării.
Alte puncte cheie:
- Încălzirea Arcticii în următoarele cinci ierni extinse (noiembrie–martie) este estimată a fi de peste trei ori și jumătate mai mare decât media globală, cu 2,4°C peste media perioadei de referință 1991 – 2020.
- Prognozele privind gheața marină pentru lunile martie din perioada 2025–2029 sugerează o reducere continuă a concentrației gheții în Marea Barents, Marea Bering și Marea Okhotsk.
- Modelele de precipitații pentru perioada mai–septembrie 2025 – 2029, comparativ cu perioada 1991 – 2020, indică condiții mai umede decât media în Sahel, nordul Europei, Alaska și nordul Siberiei, și condiții mai uscate decât media în regiunea Amazonului.
- În ultimii ani (cu excepția lui 2023), Asia de Sud a avut condiții mai umede decât media, iar prognoza sugerează că acest trend va continua și în perioada 2025 – 2029, deși nu este valabil pentru toate sezoanele individuale din această perioadă.
„Tocmai am trecut prin cei mai călduroși zece ani înregistrați. Din păcate, acest raport OMM nu oferă semne de reducere a intensității fenomenelor în anii următori, ceea ce înseamnă un impact negativ tot mai mare asupra economiilor, vieților noastre de zi cu zi, ecosistemelor și planetei”, a declarat secretarul general adjunct al OMM.
„Monitorizarea și prognoza climatică continuă sunt esențiale pentru a oferi factorilor de decizie instrumente și informații bazate pe știință, care să ne ajute să ne adaptăm”, a adăugat ea.
Nivelul de 1,5°C (și 2,0°C) menționat în Acordul de la Paris se referă la nivelul de încălzire pe termen lung, dedus din temperaturile globale, de obicei pe o perioadă de 20 de ani. Depășirile temporare ale acestor praguri sunt de așteptat să apară cu o frecvență tot mai mare, pe măsură ce temperatura globală se apropie de aceste valori.
