Un nou sistem de livrări electrice a fost implementat în Constanța, cu vehicule fără emisii și stații de schimb rapid al bateriilor.
Proiectul face parte dintr-un program european care sprijină mobilitatea urbană sustenabilă și reducerea poluării în orașele mari.
După București și Timișoara, Constanța devine al treilea oraș din România unde este implementat proiectul Next Generation Sustainable Electric-Vehicle Ecosystem for Delivery (NG SEED).
Inițiativa vizează electrificarea livrărilor urbane printr-un sistem de stații pentru încărcare și schimb rapid al bateriilor și o flotă dedicată de vehicule electrice.
Proiectul este derulat de Glovo, în parteneriat cu Uny și Kaufland România, cu sprijin financiar de la EIT Urban Mobility, o inițiativă a Institutului European pentru Inovare și Tehnologie (EIT), structură a Uniunii Europene.
În Constanța au fost instalate patru stații de schimb rapid și au fost puse la dispoziția livratorilor 20 de scutere electrice cu emisii zero.
Amplasarea stațiilor s-a făcut inclusiv în parcările magazinelor Kaufland, pentru acces facil și vizibilitate.
Infrastructură pentru livrări curate: ce s-a instalat concret
Sistemul instalat în Constanța se bazează pe stații de tip battery swap, care permit înlocuirea bateriei în câteva secunde.
Tehnologia este deja utilizată în Asia și în unele orașe europene pentru a elimina timpii morți din livrările urbane.
Livratorii care folosesc platforma Glovo pot înlocui bateria e-scuterului fără să aștepte încărcarea completă.
Accesul este gratuit, în baza unei instruiri inițiale și a înregistrării în sistem.
„Accesul rapid la vehicule electrice și baterii schimbabile eficientizează livrările și reduce impactul asupra mediului,” a declarat Eduard Anghel, Head of Innovation and Vision la Uny.
Flota Uny utilizată în parteneriat cu Glovo a crescut de la 24 de unități în 2023 la 109 vehicule electrice în prezent, dintre care 74 mopede și 35 autoturisme.
Ce înseamnă electrificarea pentru livratori: acces și instruire
Lansarea proiectului a inclus și un eveniment local, la care au participat peste 20 de livratori din Constanța.
Aceștia au fost instruiți privind funcționarea scuterelor, utilizarea stațiilor și siguranța în trafic. Trainingul a inclus demonstrații practice și un ghid privind operarea echipamentelor.
Potrivit Glovo, vehiculele sunt disponibile gratuit, fiind oferite de Uny printr-un parteneriat activ.
Obiectivul este nu doar reducerea emisiilor, ci și standardizarea echipamentelor, pentru a îmbunătăți siguranța rutieră și a reduce poluarea fonică.
Datele din teren: emisii evitate și costuri reduse
Conform datelor furnizate de parteneri, proiectul NG SEED a generat până acum:
- 41.528 de schimburi de baterii, echivalentul a 1.868.760 km parcurși fără emisii în zone urbane;
- 112.125 litri de combustibil fosil economisiți, prin trecerea la alimentare electrică;
- 430 tone de CO2 evitate, contribuind la îmbunătățirea calității aerului în orașe;
- Peste 830.000 RON economisiți, comparativ cu utilizarea vehiculelor pe benzină.
„Ne-am propus ca până în 2050 să atingem zero emisii operaționale pe întregul lanț de aprovizionare, inclusiv în transportul de mărfuri,” a declarat Valer Hancaș, director de comunicare și afaceri corporative la Kaufland România.
Cine finanțează și care e miza europeană
Finanțarea proiectului este asigurată de EIT Urban Mobility, o inițiativă europeană care sprijină transformarea mobilității în orașe.
EIT Urban Mobility are ca obiectiv reducerea emisiilor și a poluării în aglomerările urbane, prin soluții tehnologice testate la scară reală.
Sprijinul financiar acordat pentru NG SEED permite testarea unui model replicabil de infrastructură verde, cu impact direct asupra emisiilor și calității vieții urbane.
România este una dintre țările unde aceste soluții sunt pilotate în contextul tranziției către o mobilitate urbană sustenabilă, susținută de Pactul Verde European.
Este acest model scalabil în România? Ce lipsește?
Modelul battery swap are potențial de replicare în alte orașe, însă infrastructura necesară rămâne limitată în afara centrelor urbane mari.
În lipsa unui cadru național de susținere pentru electrificarea livrărilor, astfel de inițiative depind aproape exclusiv de parteneriate private și fonduri europene.
România nu are, în prezent, o strategie coerentă care să vizeze electrificarea livrărilor urbane și reducerea emisiilor din transportul de marfă în orașe, în ciuda creșterii livrărilor last-mile în zonele metropolitane.
Responsabilitatea pentru mobilitatea urbană este transferată autorităților locale, prin planuri separate, fără o direcție unitară.
Proiectul testat în Constanța oferă un exemplu funcțional, dar rămâne o inițiativă punctuală. Extinderea sa necesită implicare instituțională, politici de sprijin și adaptarea infrastructurii rutiere.
CITIȚI ȘI:
Guvernul face primul pas pentru taxarea camioanelor în funcție de poluare și kilometri parcurși
Program Rabla 2025 – cât timp va fi suspendat și ce se întâmplă cu el
