România ar trebui să își dubleze producția de energie eoliană de la sfârșitul anului 2025 până în 2035. Cel puțin așa reiese din planurile de investiții anunțate în ultimii doi ani. Investițiile în parcurile eoliene off-shore ar urma să asigure mare parte din creșterea de producție.
În 2024, vântul a produs energie de 6.888 GWh (6,88TWh/an), reprezentând aproximativ 12% din consumul total al țării, conform datelor Transelectrica.
Însă, până în 2035, unitățile noi de producție care ar trebui puse în funcțiune au o capacitate suplimentară anunțată de 5 GW. Proiectele au fost deja începute, în baza proiectelor și estimărilor realizate de Ministerul Energiei sau Banca Mondială.
O capacitate eoliană de 5 GW ar produce între 10.950 și 13.140 GWh pe an, în funcție de vânt și de randamentul parcurilor — adică aproximativ 11–13 TWh/an, echivalentul a 18–22% din consumul anual național de electricitate (care este de aproximativ 55–60 TWh).
Altfel spus, până în 2035, eolianul ar fi sursa de energie pentru aproape 30% din energia consumată astăzi de întreaga economie a țării (unități de producție și consumatori casnici).
Planurile
Energia curată produsă de vânt ar urma să provină din investițiile realizate în largul Mării Negre (minimum 3 GW) și din parcurile eoliene amplasate pe teritoriul țării, în special în zona de sud-est, cu o capacitate totală de 2 GW.
Pentru eolianul offshore, estimările Băncii Mondiale pentru 2035 oferă scenarii de 3 GW (scenariu redus) sau 7 GW (scenariu ambițios) în zona Mării Negre.
„Am reușit să atragem investiții peste așteptări și la costuri mult mai mici decât erau prevăzute inițial. Acum vrem să consolidăm poziția României ca un centru de dezvoltare a energiei curate, care atrage investiții transparente, bazate pe concurență reală”, a explicat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Scăderea
Până să crească, energia eoliană produsă în România a cunoscut o scădere după 2014, urmând avântului din perioada 2007–2014, cel al post-aderării la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007).
Producția de energie eoliană a înregistrat chiar un mic declin în ultimul deceniu, deși este una dintre sursele complet verzi, alături de energia fotovoltaică.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA), țara găzduia aproape 3,1 GW capacitate instalată la sfârșitul anului 2024. Aceasta atinsese un vârf de 3,24 GW cu un deceniu înainte.
Conform unei analize Green-Report publicată în august,
producția de energie eoliană pe întreg anul 2024 a fost suficientă pentru a acoperi echivalentul consumului național pentru circa 30 de zile.
Energia eoliană chiar a pierdut producție cât pentru aproape 4 zile față de 2014.
Astfel, producția medie zilnică eoliană din 2014 a fost de 784 MW, iar producția anuală totală a ajuns la 6.888 GWh, conform datelor Transelectrica — adică echivalentul consumului pe 49,7 zile dintr-un an.
Producția medie zilnică din 2024 a fost de 726 MW, ceea ce a dus la o producție anuală echivalentă cu 12,41% din consumul anual, sau consumul pentru 46 de zile (6.377 GWh).
Energia eoliană offshore ar putea fi salvarea
Marea Neagră ar putea fi comoara energetică a României nu doar din perspectiva resurselor de gaze, ci și datorită faptului că poate găzdui parcuri eoliene de mari dimensiuni.
Suprafețele extinse de mare cu vânt constant înseamnă și o capacitate mai mare de producție.
În 2023, România s-a alăturat Global Offshore Wind Alliance (GOWA), semnalând o orientare strategică spre dezvoltarea sectorului eolian marin.
Tot în 2024, Banca Mondială a lansat raportul Roadmap for Romania: Building a New Offshore Wind Industry, care conturează două scenarii de creștere – 3 GW (moderat) și până la 7 GW (accelerat) până în 2035.
Aceasta vine cu implicații industriale și economice majore pentru porturi, industria metalurgică și piața forței de muncă.
Documentul a devenit un reper de piață pentru investitori și pentru calibrările guvernamentale.
Studiul Ministerului Energiei
Anul 2025 aduce cea mai concretă mișcare din partea statului: apelul Ministerului Energiei pentru expresii de interes în vederea realizării studiului de delimitare a perimetrelor concesionabile.
Studiul va analiza resursa eoliană, geotehnica, mediul și interacțiunile cu navigația și infrastructurile. Rezultatul său va deschide calea pentru primele proceduri de concesionare și, ulterior, pentru proiectele comerciale.
Ținta oficială comunicată este de cel puțin 3 GW până în 2035 și primul MW operațional în jurul anului 2032, în linie cu ritmul european și cu jaloanele din Legea 121/2024.
Mircea Geoană, președintele Aspen Institute Romania și expert în politici energetice, a afirmat la Aspen Energy Summit 2025 că toate aceste investiții arată că
România „trebuie să mobilizeze între 40 și 50 de miliarde de euro până în 2030 pentru a-și putea implementa strategia energetică națională (…) Investițiile sunt esențiale pentru viitorul nostru energetic și economic.”
Proiectul de 3 GW
În 2024, s-a conturat primul anunț major din zona privată: Black Sea Oil & Gas (BSOG) a prezentat, prin consultantul firmei Offshore Wind Consultants (OWC), finalizarea unui studiu de fezabilitate și evaluare zonală pentru până la 3 GW în sectorul românesc al Mării Negre – o etapă care marchează tranziția de la potențial teoretic la configurarea unor coridoare concrete de proiect.
Concluzia studiului: există zone cu potențial tehnic de până la 3.000 MW, capabile să genereze anual peste 10 TWh de energie verde, echivalentul consumului a aproape două milioane de gospodării.
„România are una dintre cele mai promițătoare zone eoliene din Marea Neagră, iar obiectivul nostru este să demonstrăm fezabilitatea tehnică și economică a proiectelor offshore, pentru a sprijini tranziția energetică națională”, au transmis reprezentanții companiei.
Consultantul OWC a adăugat că studiul a identificat „arce de dezvoltare” potrivite pentru instalații cu turbine de ultimă generație, cu capacități de 15–20 MW fiecare, ceea ce ar permite atingerea rapidă a pragului de rentabilitate.
2 GW ar veni din proiectele onshore
Green-Report a identificat proiecte eoliene onshore (în fază de proiect sau construcție) anunțate după 1 ianuarie 2024, care ar urma să fie funcționale până în 2030, cu o capacitate totală de 2 GW.
VIFOR, Buzău – 461 MW (Rezolv Energy / Low Carbon)
Stadiu: în construcție (Faza 1), finanțare suplimentară pentru Faza 2; lucrări infrastructură 08/2025–11/2026.
COD estimat: Faza 1 – sfârșit 2025; Faza 2 – după 2026.
Caransebeș (Caraș-Severin) – 272 MW (Verbund, achiziție de la Monsson)
Stadiu: proiect „ready-to-build” preluat 04/2025; în pregătire execuție.
COD estimat: 2027–2028 (în funcție de execuție și racordare).
Ialomița Nord – 246 MW (GreenVolt)
Stadiu: Autorizație ANRE (06/2025); turbine contractate (GE Vernova), livrări din 2026.
COD estimat: 2027.
Deleni (Vaslui) – 225 MW total (PPC Renewables)
Stadiu: Faza 1 – 140 MW în construcție; Faza 2 – +85 MW anunțată 10/2025.
COD estimat: Faza 1 – final 2025; Faza 2 – ulterior (TBD).
Portofoliu OX2 – 300 MW
Stadiu: ATR obținut; racordare planificată decembrie 2027.
COD estimat: 2027–2028.
Alerion – cluster Galați – 160 MW (3 parcuri)
Stadiu: Autorizații ANRE (07/2025). COD estimat: 2027.
Vulturu Est (Constanța) – 110 MW (Alerion)
Stadiu: Autorizație ANRE 10/2025. COD estimat: 2027.
Vulturu Nord (Constanța) – 110 MW (Alerion)
Stadiu: Autorizație ANRE 10/2025. COD estimat: 2027.
Proiecte OX2 – 2×99 MW
Stadiu: AC + CR; în achiziție echipamente. COD estimat: sfârșit 2025.
Alte proiecte notabile:
Pecineaga (Constanța) – 48 MW (Eurowind Energy) – în construcție 2024; finalizare 2025.
Cudalbi (Galați) – 38 MW (Smart Power / ENERCON) – în execuție 2025–2026.
Schimbările legislative privind energia eoliană offshore
În ultimii doi ani, România a trecut de la intenții la un cadru legal complet pentru eolianul offshore.
Pasul decisiv a fost adoptarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2024. Legea stabilește instituțiile competente, procedurile de concesionare, explorare, racordare și exploatare, precum și regimul fiscal.
Printre termenele-cheie:
- până la 30 iunie 2025 – aprobarea metodologiei permisului de explorare;
- până la 30 martie 2025 – norme ACROPO privind siguranța și exploatarea;
- apoi urmează actele guvernamentale pentru concesionare și taxe.
Concomitent, Guvernul a adoptat HG nr. 408/24.04.2025, care a extins atribuțiile ACROPO (Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră) și pentru energia eoliană offshore.
Autoritatea va emite aprobări de dezvoltare, va controla respectarea normelor și va coordona planificarea spațiului maritim. Sediul principal al instituției este la Constanța, cu un sediu secundar la București.
