„Upcycling-ul” definește acțiunea de valorificare a unui deșeu, prin transformarea lui într-un produs cu o valoare mai mare decât cea inițială. Este diferit de „downcycling”, adică metodele clasice de reciclare, prin care se obține o materie primă cu o valoare mai mică decât deșeul din care provine aceasta. Când transformi un PET în fulgi, faci downcycling, iar când îl transformi în bijuterii, faci upcycling.
În România, există o serie de inițiative de upcycling. Artizanii produc accesorii, obiecte decorative, piese de mobilier și de iluminat sau chiar obiecte de artă, din tot felul de deșeuri, precum lemn recuperat, PET-uri sau alte tipuri de plastic, hârtie și carton, sticlă, resturi textile, fiare sau obiecte vechi.
În acest episod al ”UPCYCLING în ROMÂNIA”, serial realizat de Green Report, vom afla cum au început poveștile celor de la Reciclare Creativă, Upside Down, remesh și Turific.
Reciclare creativă, cea mai veche comunitate de upcycling din România
Ideea de a valorifica deșeuri într-un mod creativ i-a venit Alinei Blaga în 2011, după un training de reciclare a bannerelor stradale, în Budapesta. Deși a studiat management urban și era obișnuită doar să conceapă planuri și strategii, s-a trezit cu o foarfecă în mână și a fost nevoită să învețe să o folosească. I-a plăcut atât de mult partea aceasta practică încât a mai rămas 3 luni în Budapesta, pe banii ei, pentru a participa la diverse târguri de reciclare creativă. Când s-a întors în țară, a organizat un prim atelier de confecționat bijuterii din hârtie, în spațiul Incubator 107. Au urmat și altele.
Conceptul a prins atât de bine încât, împreună cu Georgiana Cremene și alți pasionați de upcycling, a pus bazele comunității Reciclare Creativă. De atunci, au participat la sute de târguri, au organizat zeci de ateliere, au inaugurat un spațiu în care artizanii și designerii își pot concepe produsele și au strâns peste 170.000 de like-uri pe Facebook. Toate în decurs de 5 ani.
Ceva mai recent, au creat și Wunderkraft, un magazin online prin intermediul căruia comercializează produsele artizanilor sau a designerilor care au îmbrățișat aceeași pasiune ca a lor. În modelul de business al platformei, nu există ideea de competiție, ci doar cea de colaborare. O ilustrează cel mai bine prezența pe site a unor produse similare, confecționate însă de oameni diferiți.
Upside Down, remesh și Turific – aceeași idee de upcycling, modele de business diferite
Pe Andreea Zaharescu am cunoscut-o în 2014, la Impact Hub. Făcea parte din comunitate de 2 ani, de când câștigase acolo o competiție de antreprenoriat social. Premiul de 4.000 de euro i-a permis să cumpere 2 mașini second-hand, să închirieze „o cămăruță” în Iași și să înceapă să confecționeze genți și accesorii din banere stradale uzate. Şi-a consolidat-o cu încă o finanțare de 5.000 de euro, obținută prin Ţara lui Andrei.
„Am încercat să aplic și pentru alte finanțări, dar nu sunt adepta lor. Sunt momente în care cred că o finanțare e importantă, dar nu te poți baza doar pe finanțări, nu e sustenabil. Atunci când o ai, trebuie să te concentrezi să atingi obiectivele din proiect și uiți de anumite aspecte. Prefer să creștem cu baby-steps, chiar dacă e greu.” Deocamdată, nu a ajuns pe profit, deși, în aprilie, era doar la un pas distanță.”
Ideea i-a venit Andreei după ce a efectuat un internship de 10 luni, în Delhi, prin AIESEC. Acolo, a lucrat pentru un ONG de mediu, care colecta deșeuri și le transforma în produse. Întoarsă în țară, a început să experimenteze cu banere, iar apoi cu prelate uzate de camion. Așa a început istoria Upside Down.
Tot inspirându-se din modele de succes din străinătate, a inițiat și Raluca Ouriaghli proiectul remesh. În 2012, când l-a pornit, avea deja o experiență de mai bine de 4 ani cu valorificarea echipamentelor IT și a altor deșeuri electrice și electronice, pe care angajații săi, persoane din categorii defavorizate, le reparau sau le dezmembrau, pentru a recupera piese.
Din dorința de a diversifica activitatea, a conturat modelul de afaceri al proiectului de upcycling remesh:
„Când am pornit remesh, ideea nu era să facem tot pe parte de deșeuri, dar să găsim o activitate care să fie accesibilă și persoanelor care nu au picioare sau care sunt în scun rulant, pentru că mașinile de cusut se pot adapta, cu pedală manuală, și pentru femei care nu au forța fizică sau au diverse boli.”
Pe lângă bannere, Bogdan Neagu, fondatorul Turific, valorifică și textile. Bogdan a terminat Facultatea de Design, iar acum 5 ani a plecat la un masterat în Londra. Acolo, a descoperit cum poate îmbina două dintre cele mai mari pasiuni ale sale: manufactura și ciclismul. Așa a început să confecționeze șepci pentru bicicliști. Pe prima a cusut-o de mână. A făcut-o dintr-o rochie cumpărată de la un second hand.
Întors în România, a înfințat Turific. La cerința clienților, și-a diversificat gama de produse, iar acum coase și benzi reflectorizante din resturi de prelate de camion, borsete și portofele din bannere publicitare uzate sau sacoșe din materiale textile noi și second-hand.
Deși materialul prelucrat e de multe ori același, inițiatorii celor 3 proiecte de upcycling au abordări diferite. Upside Down se adresează mai ales consumatorului final, remesh – îndeosebi companiilor, iar Turific – bicicliștilor. Astfel, au loc toți pe piață, chiar dacă, teoretic, sunt concurenți.
Gențile și accesoriile pe care le produc Reciclare creativă, Upside Down, remesh și Turific sunt doar un tip de produse din deșeuri. În episodul următor al serialului marca Green Report, ”UPCYCLING în ROMÂNIA”, veți afla cum confecționează cei de la Wood be nice, QUIB, Tubatect, PinkLime și PIMP the GARBAGE mobilier din deșeuri.
