Presiunea asupra ecosistemelor din Marea Neagră crește, în timp ce doar o mică parte dintre cele câteva mii de specii marine beneficiază de protecție. Printre ele, peste 180 de specii de pești și mamifere. Un portofoliu digital transfrontalier oferă autorităților instrumente pentru a identifica arii valoroase și a sprijini conservarea, în acord cu obiectivul UE de a proteja 30% din apele europene până în 2030.
Un portofoliu digital creat de cercetători și ONG-uri din patru țări ajută la conservarea ecosistemelor din Marea Neagră.
Proiectul MARMAPS propune arii marine protejate și oferă instrumente concrete pentru planificare spațială și decizie.
Presiunea umană, tot mai mare
Ecosistemele Mării Negre sunt tot mai afectate de poluare, pescuit intensiv și schimbările climatice.
La fel ca toate oceanele planetei, această mare semiînchisă are nevoie de o protecție mult mai riguroasă și de intervenții susținute pentru a-și menține echilibrul ecologic.
Marea Neagră este una dintre cele mai izolate mări din lume, suferind de un schimb de apă extrem de lent cu oceanul planetar.
Această caracteristică o face deosebit de vulnerabilă la acumularea de poluanți, fenomenele de eutrofizare și la pierderea accelerată a habitatelor naturale.
În apele Mării Negre trăiesc câteva mii de specii marine, de la plancton microscopic la organisme bentonice și nevertebrate, însă doar o parte dintre ele sunt bine studiate sau monitorizate.
Printre cele mai cunoscute se numără peste 180 de specii de pești și mamifere marine.
Cu toate acestea, foarte puține dintre aceste specii beneficiază de măsuri active de conservare.
Pe lângă presiunea pescuitului intensiv, zonele de coastă sunt supuse unor agresiuni constante:
- turismul necontrolat;
- extinderea construcțiilor;
- deversările de ape uzate direct în mare.
Toate aceste activități umane contribuie la degradarea continuă a unui ecosistem deja fragil.
La nivel global, doar 8% din zonele marine beneficiază de vreo formă de protecție.
Pentru a opri declinul biodiversității marine, cercetătorii cer extinderea urgentă a ariilor protejate, atât la nivel global, cât și regional.
„Fără arii protejate, biodiversitatea Mării Negre nu are nicio șansă”, avertizează echipa MARMAPS.
Soluții digitale pentru conservare
Pentru a sprijini protejarea biodiversității marine, patru organizații din Bulgaria, Grecia, România și Ucraina au dezvoltat un portofoliu electronic de mediu numit eFolio.
Scopul principal este identificarea și sprijinirea creării și gestionării ariilor marine protejate (AMP) la nivel regional, prin instrumente moderne și accesibile.
Platforma include și componente de știință participativă („citizen science”), prin care cetățenii pot contribui cu observații despre prezența speciilor marine, apariția deșeurilor din plastic sau alte schimbări sesizate pe litoral.
De asemenea, oferă șabloane standardizate pentru monitorizarea AMP-urilor, astfel încât datele colectate să poată fi comparate și utilizate la nivel regional.
În cadrul eFolio sunt integrate hărți tematice, baze de date despre specii și habitate, modele predictive și ghiduri de bune practici pentru autoritățile locale și regionale.
Toate acestea pot fi folosite pentru luarea deciziilor informate privind protejarea ecosistemelor marine și planificarea utilizării durabile a resurselor.
„eFolio le oferă autorităților un ghid digital pentru conservarea eficientă a ecosistemelor marine”, afirmă partenerii MARMAPS.
Cum funcționează sistemul
Modelul dezvoltat în proiectul MARMAPS este scalabil și poate fi replicat în alte regiuni marine expuse la presiuni similare.
Experiența acumulată în bazinul Mării Negre poate servi drept exemplu pentru implementarea de soluții digitale în zone precum Marea Adriatică, Marea Baltică sau estul Mediteranei.
Instrumentul a fost dezvoltat de Universitatea Aristotel din Salonic și folosește date deschise, colectate din întreaga regiune a Mării Negre.
Include informații despre prezența și distribuția speciilor, tipurile de habitate existente, presiunile antropice și riscurile generate de schimbările climatice.
Prin modelarea numerică, cercetătorii pot identifica acele zone care au cel mai mare potențial pentru a deveni arii protejate eficiente.
Au fost luate în considerare atât criterii ecologice, cât și factori socio-economici, astfel încât planificarea să fie realistă și sustenabilă.
În plus, au fost elaborate scenarii de conservare adaptate diferitelor contexte locale, care pot ajuta autoritățile să ia decizii strategice în funcție de specificul fiecărei zone costiere.
O abordare transfrontalieră
Proiectul încurajează colaborarea între statele riverane și se aliniază obiectivele Strategiei UE pentru Biodiversitate.
Aceasta prevede ca 30% din apele europene să fie protejate până în 2030, dintre care 10% prin măsuri stricte de conservare.
Analizele incluse în proiect au fost realizate în conformitate cu bunele practici internaționale privind managementul ariilor marine protejate.
Aceste resurse vor fi puse la dispoziția autorităților publice și a comunităților locale interesate să contribuie la protejarea biodiversității marine.
Schimb de date și sprijin pe termen lung
Dincolo de portofoliul digital, MARMAPS propune un mecanism de colaborare durabilă între administrații, ONG-uri și cercetători.
Obiectivul este crearea unei rețele de schimb de date, sprijin tehnic și consolidarea capacităților instituționale pentru monitorizarea eficientă a ariilor protejate.
Durata proiectului este de 18 luni, iar bugetul total este de 498.358 euro.
MARMAPS este finanțat prin Programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre 2021–2027.
După încheierea proiectului, partenerii își propun să continue colaborarea transfrontalieră și să sprijine autoritățile din țările riverane în desemnarea și gestionarea de noi arii marine protejate.
Rămâne însă provocarea implementării concrete, într-un context geopolitic fragil și cu resurse administrative limitate.
CITIȚI ȘI:
Poluare în Marea Neagră: România își inspectează prea puțin navele
România monitorizează efectele ecologice din Marea Neagră după accidentul din Strâmtoarea Kerci
