Un parteneriat reduce emisiile și risipa alimentară

O hală modernă, linii automate de sortare și mii de tone de cartofi gata de drum. Nu e o scenă dintr-un hub agroindustrial vest-european, ci România rurală, la Onești, unde se produc cartofi pe tot parcursul anului cu suținerea energiei verzi. Parteneriatul dintre Lidl și Grup Șerban nu vorbește doar despre legume pe raft, ci despre o schimbare de paradigmă în felul în care producem, depozităm și transportăm mâncarea — cu miza clară de a reduce importurile, pierderile alimentare și emisiile din lanțul alimentar.

România încă aduce din import până la jumătate din cartofii și ceapa pe care îi consumă. Este o realitate dificil de ignorat într-o țară cu sol fertil și tradiție agricolă.

Din Onești, la raft

În Onești, însă, se conturează o altă poveste: producție locală integrată, depozitare la scară industrială și parteneriate cu retailul modern.

Ieri, Grup Șerban Holding și Lidl România au extins oficial colaborarea pentru cartofi, ceapă și produse de panificație, într-un model care promite aprovizionare pe tot parcursul anului, nu doar în sezon.

Dar dincolo de anunțuri, vizita în teren a ridicat o întrebare mai amplă: poate sectorul privat să reconstruiască ceea ce agricultura românească a pierdut: infrastructura post-recoltare?

Din câmp în depozit: investiție în predictibilitate, nu doar în producție

În horticultură, recolta este doar începutul drumului. Depozitarea controlată, sortarea, ambalarea și distribuția sunt cele care fac diferența între un preț volatil și o piață stabilă.

Exact această verigă lipsă a ales să o construiască Grup Șerban.

De la stânga la dreapta: Maria Mihai – Head of Corporate Affairs, Lidl România; Otto Keul – Responsabil achiziții legume & fructe, Lidl România; Nicolae Șerban – CEO Grup Șerban Holding; Lucian Secară – Director Operațional, Grup Șerban Holding, la conferința de presă privind extinderea parteneriatului pentru furnizarea de legume românești pe tot parcursul anului. Sursa foto:Ana Potcoveanu/Green Report
Foto: De la stânga la dreapta: Maria Mihai – Head of Corporate Affairs, Lidl România; Otto Keul – Responsabil achiziții legume & fructe, Lidl România; Nicolae Șerban – CEO Grup Șerban Holding; Lucian Secară – Director Operațional, Grup Șerban Holding, la conferința de presă privind extinderea parteneriatului pentru furnizarea de legume românești pe tot parcursul anului. | Sursa: Ana Potcoveanu / Green Report

Compania dispune în prezent de o capacitate de depozitare de 20.000 de tone și se află în plin proces de extindere, printr-un nou proiect care va ridica totalul la aproximativ 50.000 de tone. Aceasta este una dintre cele mai mari capacități frigorifice de legume rădăcinoase din țară.

Investițiile includ linii moderne de sortare și ambalare, care permit livrarea constantă către rețeaua de retail.

Doar către Lidl, Grup Șerban trimite deja circa 600 de tone de cartofi pe săptămână, ritm ce va crește pe măsură ce investițiile ajung la capacitate completă.

Linie modernă de sortare și ambalare a cartofilor la unitatea Grup Șerban, parte din investițiile care permit livrarea constantă de produse românești către retail pe tot parcursul anului. Sursa foto:Ana Potcoveanu/Green Report
Foto: Linie modernă de sortare și ambalare a cartofilor la unitatea Grup Șerban, parte din investițiile care permit livrarea constantă de produse românești către retail pe tot parcursul anului. | Sursa:Ana Potcoveanu / Green Report

Această infrastructură nu se traduce doar în eficiență industrială, ci și în continuitate: legume românești pe raft pe tot parcursul anului și, implicit, mai puțină dependență de importuri în extrasezon.

Lanț scurt, emisii mai mici, pierderi reduse

Fără infrastructură modernă de depozitare, o mare parte din producția agricolă se pierde, iar consumul intern trebuie acoperit prin mii de kilometri de transport.

Rezultatul: emisii ridicate, costuri mari și dependență de importuri.

Investițiile includ și panouri fotovoltaice, care asigură o bună parte din energia necesară funcționării liniilor de depozitare și ambalare, reducând amprenta energetică și dependența de rețea.

O parte semnificativă din infrastructura de depozitare și procesare funcționează cu energie produsă intern, prin panouri solare instalate în cadrul fermei. Sursa foto:Ana Potcoveanu/Green Report
Foto: O parte semnificativă din infrastructura de depozitare și procesare funcționează cu energie produsă intern, prin panouri solare instalate în cadrul fermei. | Sursa: Ana Potcoveanu / Green Report

Modelul integrat implementat de Grup Șerban și consolidat prin parteneriatul cu Lidl atacă exact aceste vulnerabilități.

Depozitarea locală permite menținerea produselor românești pe piață și în afara sezonului, reducând necesarul de importuri și, implicit, transportul internațional.

Mai puține tiruri care traversează Europa înseamnă emisii mai scăzute, risipă redusă după recoltă și un control mai bun asupra trasabilității și standardelor de calitate.

Potrivit companiei, bilanțul climatic certifică deja un rezultat important:

„Captăm mai mult carbon decât emitem — peste 3.000 de tone anual”

a declarat Grup Șerban, subliniind orientarea către eficientizare și practici agricole cu impact pozitiv asupra solului.

Într-un sector responsabil pentru aproape 10% din emisiile UE, astfel de modele integrate devin nu doar avantajoase economic, ci și esențiale pentru tranziția alimentară și climatică a României.

Un parteneriat care exportă România

Lidl lucrează deja cu peste 500 de producători locali, iar produsele românești au ajuns prin rețeaua Lidl în țări precum:

  • Ungaria

  • Serbia

  • Croația

  • Polonia

Valoarea exporturilor românești prin Lidl depășește 2,1 milioane euro/an.

Pentru un producător regional precum Grup Șerban, accesul la piețe externe printr-un retailer internațional înseamnă propulsarea brandului „produs în România” peste granițe — și validarea competitivității locale.

Un model pentru securitatea alimentară

Parteneriatul dintre Grup Șerban și Lidl arată că modernizarea agriculturii românești nu se face doar pe câmp, ci în depozite, în logistică și în capacitatea de a livra constant.

Este un model construit pe infrastructură, disciplină și profesionalizare.

Dar și pe o realitate dură: fără investiții private și colaborări pe termen lung, România riscă să rămână dependentă de importuri pentru alimente de bază.

Dacă această direcție va deveni standard sau va rămâne excepție depinde de cât de repede va înțelege și statul că agricultura performantă începe cu predictibilitate și continuă cu lanțuri scurte și eficiente.

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri