La mai bine de o săptămână de la începerea lucrărilor celei de-a 20-a Conferințe Cadru a Națiunilor Unite despre Schimbări Climatice, desfășurată la Lima (COP 20), reprezentanții Uniunii Europene (UE) și-au făcut public obiectivul ambițios de a obține din partea națiunilor participante angajamentul de adoptare a unor ținte „cuantificabile și comparabile” privind reducerea emisiilor de CO2. Această atitudine este dezavuată de majoritatea țărilor în curs de dezvoltare care își văd amenințată dezvoltarea economică.
Comisarul european pentru schimbări climatice și energie, Migule Arias Cañete, susține că această conferință va reuși să pună bazele unui nou acord climatic, care să înlocuiască cu succes protocolul de la Kyoto, care se apropie de sfârșit. „Avem nevoie de un acord care să fie obligatoriu, dar, în același timp, să ofere și flexibilitate, și care să aibă în vedere actualele condiții geopolitice”, a spus Cañete, care a precizat că UE își dorește ca toate țările și toți marii emițători de CO2 să participe la elaborarea noului acord.
COP 21, care se va desfășura la Paris în 2015, va fi ultima șansă pentru a aplica măsuri de limitare a creșterii temperaturii globale la + 2°C până în 2050. Conform Comitetului Interguvernamental pe Schimbări Climatice, va fi nevoie ca emisiile globale de CO2 să fie tăiate la zero până în 2100, dacă se dorește ținerea sub control încălzirii globale.
Un acord nepopular
UE a prezentat deja un text de propunere pentru un acord climat care a provocat dezacordul între unii dintre participanții la conferință. „UE a fost foarte activă în impulsiona negocierile de la Lima. În octombrie, Europa a fost de acord cu privire la obiectivul de reducere cu 40% a emisiilor de CO2 până în 2030 „, a adăugat comisarul, spunând că UE ar putea stabili propriile angajamente pentru acordul COP 21 în primul trimestru al 2015.
„Sperăm că acest lucru îi va încuraja și pe alții să ne urmeze exemplul”, a spus Cañete. O primă reacție a venit din partea Statelor Unite ale Americii care s-a angajat să facă acest lucru în această săptămână, la reuniunea Consiliului pentru energie UE-SUA de la Bruxelles.
UE este pregătită să ajute țările în curs de dezvoltare
Comisarul european pentru schimbări climatice și energie a ridicat și problema sensibilă privind modul în care țările în curs de dezvoltare și-ar putea finanța eforturile de a se adapta cerințelor pentru contracararea schimbărilor climatice. Anumite țări în curs de dezvoltare și-au exprimat deja dezacordul față de textul propus al UE.
Mai multe țări africane au criticat textul ca fiind dezechilibrat. Reprezentanții acestora susțin că este greșit că țările sărace nu sunt tratate în aceași termeni ca și cele bogate, iar opiniile lor nu au avut reprezentarea necesară. Corectitudinea, consideră aceștia, este un factor important în încheierea cu succes a oricărui acord, și multe țări în curs de dezvoltare speră să primească ajutor sub formă de fonduri și tehnologie.
Cañete a oferit asigurări că UE va fi „pregătită să ajute țările în curs de dezvoltare”, citând contribuțiile europene la Fondul verde pentru climă, care se ridică în prezent la 4,6 miliarde de dolari, mai mult de jumătate totală a Fondului de 9,7 miliarde de euro.
Companiile vin cu sfaturi
Prezenți de asemenea în cadrul discuțiilor, reprezentanții mediului de afaceri, în special cei din sectorul energetic, au venit cu propuneri care să ajute guvernele în luarea unor decizii privind politicile de reglementare în domeniul eficienței energetice.
Studiul Fundației Enel, prezentat luni, 8 decembrie, în cadrul conferinței, atrage atenția asupra „discrepanței eficienței energetice”, situație în care persoanele fizice și companiile se regăsesc atunci când nu aleg soluții eficiente din punct de vedere energetic (cum ar fi izolația pentru locuință sau sediul companiei), chiar și atunci când acestea sunt profitabile. Autorii au identificat mai multe zone cheie pentru a fi abordate și cercetate în viitor, pentru a ajuta autoritățile de reglementare să îmbunătățească cadrul normativ privind eficiența energetică, în scopul creșterii cererii clienților pentru soluții eficiente energetic.
Domeniile de cercetare identificate includ eficacitatea actualelor politici de eficiență energetică, prețurile la energie și stimulentele diferențiate, dar și comportamentul clienților și răspunsul acestora la stimulentele privind prețul.
Citește și:
Raport ONU: 500 miliarde dolari, costul adaptării la schimbările climatice în 2050
România a coborât 39 de locuri în topul țărilor pregătite pentru schimbări climatice
Fondul verde pentru climă, la aproape 10 mld. dolari. SUA, pe primul loc
Acord istoric pe climă. China și SUA își reduc emisiile de CO2
