Japonezii au un cuvânt pentru obiceiul pe care multe persoane îl au, de a strânge cărți pe care nu ajung să le citească niciodată. „Tsundoku” începe să fie cunoscut peste tot prin lume, însă Marie Kondo, expertă în ordine, nu vede nimic romantic în a-ți încărca locuința cu cărți inutile. Noi suntem de acord cu ea, din moment ce consumul de hârtie a crescut cu 400% numai în ultimii 40 de ani.
Poate că ai în viața ta oameni care au mormane întregi de cărți, cumpărate la reduceri, de la târguri sau din impuls, însă pe care nu le citesc niciodată. Sau poate ești chiar tu genul ăsta de persoană care nu poate să reziste când vine vorba despre cumpărat cărți. Japonezii au un termen pentru acest obicei. „Tsundoku” este format din „doku” care înseamnă „a citi” și „tsun” – „a strânge”.
„Expresia «tsundoku sensei» a apărut în primele texte în 1879, potrivit scriitorului Mori Senzo”, a explicat pentru BBC profesorul Andrew Gerstle de la Universitatea din Londra. „Ceea ce e ironic, pentru că erau despre un profesor care avea o mulțime de cărți, dar pe care nu le citea.”
Deși semnificația lui „tsundoku” sună ca și cum ar fi o insultă, profesorul Gerstle că în Japonia nu are nicio încărcătură negativă.
„Chiar și atunci când cititul pare imposibil, prezența cărților cumpărate produce o bucurie atât de mare, încât achiziționarea mai multor cărți decât cineva poate citi nu e nimic altceva decât sufletul care încearcă să atingă infinitul”, a spus Edward Newton, autor, editor și colecționar a 10.000 de cărți.
Tsundoku ≈ Bibliomania
În româna, ca și în engleză, există un cuvânt care are aproape același înțeles ca „tsundoku”. „Bibliomania” se referă la pasiunea exagerată pentru cărți și la obiceiul de a le colecționa, cu pentru a fi puse la dispoziția cititorilor. „Tsundoku” este, însă, un obicei care nu are o finalitate utilă.
„Bibliomania” este titlul unei nuvele scrise în secolul al XIX-lea de Thomas Frognall Dibdin care și-a propus să exploreze „nebunia cărților”, adică neputința de a te opri din a colecționa literatură.
Potrivit acestuia, cei care sufereau de bibliomanie erau obsedați de cărți unice cum ar fi primele ediții sau copiile ilustrate. Două secole mai târziu, termenul nu mai vorbește despre obsesii ci, potrivit Universității Oxford, se referă la „entuziasmul pasional” de a colecționa.
Marie Kondo: Cărțile nu au niciun sens doar stând pe raft
[youtube https://www.youtube.com/watch?v=u62K_iU9PgQ]
Marie Kondo este tot din Japonia, ca și termenul „Tsundoku”, însă ea nu vede romantismul din obiceiul la care face referire acest cuvânt. Expertă în ordine și organizare, femeia susține că trebuie să păstrezi numai acele cărți care îți inspiră bucurie sau îți sunt utile acum.
„Cărțile sunt, în fond, hârtie – foi de hârtie imprimate cu litere și legate împreună. Scopul lor este să fie citite, să transmită informații cititorilor. Informația conținută le dă sens. Ele nu au niciunul doar stând pe raftul tău”, scrie acesta în carte sa, «Magia Ordinii».
Potrivit metodei ei, trebuie să dai jos cărțile de pe rafturi și să le aduni pe toate, din toată casa, într-un singur loc, apoi să decizi care îți inspiră bucurie și care nu. Trebuie doar să atingi cartea, nu să începi să o răsfoiești sau să o citești.
„Cititul îți estompează judecata. În loc să te întrebi ce simți, te vei întreba dacă ai nevoie de carte sau nu”, spune ea.
„Internetul a simplificat achiziția de cărți, dar, în consecință, mi se pare că oamenii au, de departe, mai multe cărți necitite decât înainte. Nu este neobișnuit ca oamenii să cumpere o carte și apoi încă una nu mult după aceea, înainte s-o fi citit pe prima. Cărțile necitite se acumulează”, mai scrie Marie Kondo în cartea sa.
Desigur, cărțile nu trebuie să ajungă la gunoi, ci pot fi donate cuiva care are nevoie de ele.
[box type=”info” align=”aligncenter” ]De la începutul civilizației, am redus numărul copacilor la nivel global cu 46%. În prezent, oamenii consumă cea mai mare cantitate de hârtie din istorie. În ultimii 40 de ani, a fost înregistrată o creștere de 400% a consumului. Pe fiecare continent, aproape 35% din totalul copacilor sunt folosiți în industria hârtiei.[/box]
