Deschiderea proiectului Neptun Deep revine în centrul atenției, după ce Tribunalul București a respins acțiunea Greenpeace privind anularea PUZ-ului pentru lucrările onshore din Tuzla. În timp ce ministrul Energiei salută victoria ca pe o apărare a intereselor naționale, organizațiile de mediu avertizează asupra riscurilor ignorate, inclusiv lipsa evaluării impactului climatic și a consultărilor transfrontaliere.
Tribunalul București a decis respingerea cererii de anulare a planului urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrările onshore ale proiectului Neptun Deep.
Decizia a fost anunțată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a calificat-o drept o „bătălie câștigată pentru interesele României”.
„Justiția a apărat interesele României împotriva încercărilor repetate ale ONG-ului Greenpeace de a bloca proiectul vital Neptun Deep”, a transmis Burduja pe Facebook.
El a subliniat că „România a câștigat nu doar un proces, ci o bătălie pentru securitatea energetică națională”.
Ministerul consideră că acțiunile în instanță împotriva proiectelor energetice strategice provoacă pierderi de timp, bani și oportunități.
„Este inadmisibil ca resursele limitate ale statului român să fie dedicate combaterii constante a unor procese neîntemeiate”, a afirmat ministrul.
Potrivit sentinței, Greenpeace este obligată să plătească 80.000 lei (circa 16.000 euro) către dezvoltatorii proiectului: OMV Petrom și Romgaz.
Greenpeace: Problemele avizului de mediu au fost ignorate
Organizația de mediu Greenpeace a reacționat critic față de decizia instanței.
ONG-ul a reclamat faptul că Tribunalul nu a analizat pe fond legalitatea avizului de mediu.
„Ne aflăm într-o situație juridică atipică, în care unele instanțe iau în considerare problemele de mediu, altele nu”, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Printre neregulile semnalate de Greenpeace în privința PUZ-ului din Tuzla se numără:
- lipsa unui studiu privind impactul climatic;
- lipsa evaluării asupra corpurilor de apă;
- absența consultărilor transfrontaliere;
- lipsa unui studiu de evaluare adecvată, de tip Natura 2000.
Avocata Greenpeace, Mihaela Maravela, a explicat că instanța nu a analizat toate argumentele invocate.
„Beneficiile economice nu pot justifica o evaluare formală a impactului asupra mediului și climei”, a spus aceasta.
Potrivit acesteia, decizia instanței poate avea consecințe ireversibile în proximitatea unor arii naturale protejate.
Neptun Deep – proiect strategic, dar și controversat
Neptun Deep este un proiect major de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, coordonat de OMV Petrom și Romgaz.
Lucrările onshore, contestate de ONG-uri, vizează dezvoltarea infrastructurii de transport al gazului prin zona Tuzla.
Guvernul României consideră proiectul esențial pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia.
Totodată, el este inclus în planurile strategice pentru asigurarea livrărilor de gaz către Republica Moldova și alte state din regiune.
Costuri mari pentru ONG-uri, libertate restrânsă de acțiune
Decizia Tribunalului vine într-un context tensionat privind accesul la justiție al organizațiilor de mediu.
Ministrul Sebastian Burduja a cerut anterior companiilor să solicite „daune semnificative” în litigiile cu ONG-urile, pentru a limita „procesele în serie”.
Această poziție intră însă în contradicție cu obligațiile internaționale ale României.
Potrivit Convenției de la Aarhus, statul trebuie să asigure acces facil și rezonabil la justiție în cauzele de interes public.
Greenpeace afirmă că va decide în perioada următoare dacă va face recurs, după ce va analiza motivarea completă a instanței.
Bankwatch contestă legalitatea conductei care deservește Neptun Deep
Asociația Bankwatch România a demarat în februarie 2025 un proces privind legalitatea conductei Tuzla-Podișor, esențială pentru Neptun Deep.
Organizația susține că lucrările se desfășoară în baza unei autorizații de construire expirate.
Instanța a respins, într-o etapă provizorie, cererea de suspendare a lucrărilor.
„Lucrările nu se vor opri pentru moment, deși acestea se derulează în baza unei autorizații expirate”, arată comunicatul Bankwatch.
Asociația subliniază că motivarea instanței nu a fost publicată, iar interpretările grăbite în spațiul public sunt nejustificate.
„Suspendarea este o măsură provizorie, iar instanța ar fi putut respinge doar pe lipsa urgenței”, adaugă organizația.
Procesul principal vizează anularea autorizației și recunoașterea expirării valabilității acesteia.
Conducta Tuzla-Podișor ar urma să transporte anual 8 miliarde metri cubi de gaze naturale.
Potrivit Bankwatch, acest volum ar genera emisii anuale de peste 10 milioane tone de CO2.
„Aceste emisii suplimentare vor duce în derizoriu eforturile României de a combate schimbările climatice”, susține organizația.
Potrivit calculelor sale, volumul estimat ar depăși emisiile tuturor termocentralelor pe cărbune din România în 2022.
Proiectul a primit o finanțare de 85 milioane euro din Fondul pentru Modernizare al UE.
Bankwatch atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentele climatice și implementarea unor proiecte masive de infrastructură bazate pe gaze fosile.
Situația este cu atât mai gravă, susține Bankwatch, cu cât autoritățile nu par interesate să verifice legalitatea implementării.
„Autoritățile care ar trebui să aplice legea pun presiune pe organizațiile de mediu care semnalează nereguli”, transmit reprezentanții asociației.
Asociația Bankwatch România, filiala Cluj, a solicitat Curții de Apel Cluj suspendarea autorizației de construire până la soluționarea definitivă a cazului prin care cere anularea autorizației de construire și recunoașterea expirării valabilității acesteia.
Impactul economic vs. riscurile de mediu
Controversa reflectă o tensiune mai largă între obiectivele energetice și cele de protecție a mediului.
Pe de o parte, România are nevoie de securitate energetică. Pe de altă parte, nevoia de a respecta standardele de mediu și angajamentele climatice rămâne urgentă.
ONG-urile atrag atenția asupra lipsei de transparență în procesul decizional și a superficialității în evaluarea impactului climatic.
De asemenea, lipsa dezbaterilor publice reale și a consultărilor internaționale ridică semne de întrebare.
Decizia Tribunalului București nu este definitivă. Dacă Greenpeace va face recurs, cazul ar putea ajunge în fața Curții de Apel.
În joc nu este doar un plan urbanistic, ci o întreagă filozofie privind dezvoltarea sustenabilă și accesul la justiție.
Ministerul Energiei vede în Neptun Deep o ancoră a independenței energetice. ONG-urile văd în el o amenințare ignorată la adresa biodiversității și a echilibrului climatic.
Viitorul proiectului, și al justiției de mediu din România, rămâne deschis.
UPDATE
Organizația Bankwatch a confirmat pentru Green Report că Ministerul Energiei a respins plângerea prealabilă privind autorizația pentru conducta Tuzla-Podișor.
ONG-ul susține că autorizația este caducă și ar trebui revocată.
„Am depus în septembrie 2024 o plângere prealabilă la Ministerul Energiei, emitentul autorizației de construire. Am expus argumentele noastre de nelegalitate – în principal caducitatea autorizației. Am cerut revocarea acesteia, însă ministerul a considerat că a respectat toate normele legale, iar plângerea noastră este neîntemeiată. De aceea am decis să ne adresăm instanței de judecată”, a transmis Bankwatch.
Proiecte cu bani din Fondul pentru Modernizare, derulate pe răspunderea statelor
Întrebați cum este posibil ca proiectele finanțate prin Fondul pentru Modernizare să continue fără autorizații valide, reprezentanții Bankwatch subliniază lipsa unui control de legalitate din partea Comisiei Europene.
„Investițiile aprobate de Comitetul de investiții al Fondului pentru Modernizare trebuie să îndeplinească anumite criterii. Unul dintre ele este respectarea legislației europene și naționale. În cazul proiectului Tuzla-Podișor, recomandarea de investiție menționează că România a confirmat în scris că investiția respectă cerințele legislației naționale și europene.”
Potrivit ONG-ului, această confirmare este practic o declarație pe proprie răspundere a autorităților române.
Vezi documentul integral aici.
„Instituțiile europene nu fac un control suplimentar de legalitate”, atrag atenția reprezentanții Bankwatch.
„De aceea este important ca societatea civilă să monitorizeze și să sesizeze eventuale derapaje în implementarea proiectelor finanțate din fonduri publice.”
Taxonomia verde și Directiva EIA, invocate în instanță
În ceea ce privește intervenția instituțiilor europene, ONG-ul explică faptul că taxonomia verde nu se aplica încă proiectelor aprobate în 2023.
„Abia din 2025 va deveni obligatorie pentru o parte din liniile de finanțare din Fondul pentru Modernizare.”
Bankwatch mai arată că nu a atacat direct acordul de mediu, pentru că termenul legal era depășit.
Totuși, în acțiunea depusă în instanță, ONG-ul a cerut ca judecătorii să analizeze legalitatea acordului de mediu în raport cu autorizația de construire.
„Acordul de mediu stă la baza autorizației, însă nu a fost analizat corect impactul climatic și transfrontalier.”
