Nu este un secret că gropile de gunoi sunt dăunătoare pentru mediu și că în România, acestea formează noi forme de relief, lucru pe care îl recunosc și autoritățile. Mai mult, conform autorităților, peste 70% dintre deșeurile colectate în țara noastră nu sunt tratate, iar Garda de Mediu și Inspectoratul pentru Situații de Urgență au dat amenzi de peste 1,8 milioane de lei. O gestionare eficientă a deșeurilor nu aduce beneficii doar mediului, ci și sănătății și bunăstării oamenilor.
Problema deșeurilor în România
În 2023, cantitatea de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor în Uniunea Europeană a fost de 511 kg. România se situează pe ultimul loc în UE, cu 303 kg de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor în 2022.
Cu toate acestea, faptul că generăm mai puține deșeuri, nu înseamnă că știm să le gestionăm. În România, problema deșeurilor nu ține doar de cantitatea produsă, ci mai ales de felul în care acestea sunt gestionate.
Rata de reciclare a deșeurilor municipale rămâne scăzută, în jur de 12-14% în ultimii ani, potrivit Eurostat. Mult sub media UE de 48%, atinsă în 2023.
Citește și: Deseurile din constructii nu mai intra sub pres
În lipsa reciclării, cea mai mare parte a deșeurilor ajunge la groapa de gunoi – peste 70% în 2023. În timp ce media europeană este de doar 22,5%.
Acest model învechit de eliminare a deșeurilor contribuie la poluare și aduce riscuri de sancțiuni din partea Uniunii Europene, care promovează trecerea la o economie circulară.
La nivel european, reciclarea a crescut constant în ultimul deceniu: în 2023 s-au reciclat în medie 246 kg de deșeuri municipale pe cap de locuitor, față de 37,2% din total în 2013.
România, însă, rămâne printre cele mai slab performante țări în acest domeniu, semnificativ mai slabă față de standardele europene.
Pentru a îmbunătăți procesul de tratare a deșeurilor, este important să cunoaștem tipurile existente și modul de clasificare a acestora, astfel încât să le putem prelungi durata de viață utilă.
Gestionarea eficientă a deșeurilor poate lua diverse forme, în funcție de amploarea sau contextul în care sunt generate.
De exemplu, la nivel individual, eliminarea corectă a deșeurilor poate însemna pur și simplu aruncarea gunoiului în coș și evitarea aruncării acestuia pe jos.
La scară mai mare, generatorii de deșeuri în cantități mari trebuie să se asigure că acestea sunt reciclate sau eliminate într-un mod etic și sustenabil.
Tipuri de deșeuri
Există mai multe criterii de clasificare a deșeurilor, în funcție de:
- origine,
- capacitatea de a se descompune natural în mediu (biodegradabilitate),
- compoziție (materialul din care sunt realizate),
- periculozitate sau stare fizică (solidă, lichidă sau gazoasă).
Fiecare tip de deșeu determină cea mai potrivită metodă de gestionare: modalități de colectare, posibilitate de reutilizare sau reciclare și tipul de tratament aplicabil. Această diferențiere este esențială pentru respectarea reglementărilor de mediu și reducerea amprentei de carbon produse de activitatea umană.
Citește și: EcoRampa, primul centru de colectare pentru 10 tipuri de deseuri
Clasificarea corectă a deșeurilor este importantă din mai multe motive.
În primul rând, reduce cantitatea de deșeuri trimise la gropile de gunoi, ceea ce contribuie la reducerea amprentei de carbon și la conservarea resurselor naturale.
În plus, separarea materialelor reutilizabile (precum materia organică, hârtia, sticla sau plasticul) facilitează procesul de reciclare.
Separarea tipurilor de deșeuri permite și identificarea și gestionarea corectă a deșeurilor periculoase, reducând riscurile pentru sănătatea umană și mediu.
Cea mai eficientă clasificare a deșeurilor, promovată de modelele economiei circulare, este separarea de la sursă: clasificarea înainte de eliminare, în funcție de caracteristici, pentru a asigura direcționarea lor către instalații de reciclare și pentru a promova o mentalitate mai responsabilă față de resursele naturale.
Tipuri de deșeuri în funcție de biodegradabilitate
Un criteriu important este clasificarea deșeurilor în funcție de biodegradabilitate, un aspect esențial pentru a înțelege impactul lor asupra mediului. Astfel, deșeurile pot fi:
- biodegradabile: se descompun natural cu ajutorul microorganismelor precum bacterii și ciuperci.
- non-biodegradabile: nu se descompun natural sau o fac într-un ritm extrem de lent.
Exemple de deșeuri biodegradabile: resturi alimentare, hârtie, carton, lemn, deșeuri de grădină sau agricole.
Exemple de deșeuri non-biodegradabile: plastic, metale, sticlă, baterii.
Deșeurile biodegradabile pot fi transformate în compost (îngrășământ organic) sau în combustibili regenerabili, precum cei produși de Repsol din deșeuri organice: uleiuri vegetale uzate, biomasă sau resturi din industria agroalimentară.
Tipuri de deșeuri în funcție de origine
Originea deșeurilor este relevantă pentru gestionarea corectă a acestora. În funcție de acest criteriu, deșeurile pot fi:
- Deșeuri menajere: generate în gospodării – resturi alimentare, ambalaje, hârtie, carton, plastice, uleiuri uzate. Acestea pot fi reciclate și transformate în combustibili regenerabili dacă sunt predate la puncte de colectare.
- Deșeuri comerciale: provenite din activități comerciale sau birouri – hârtie, carton, ambalaje, resturi alimentare, materiale de curățenie.
- Deșeuri industriale: rezultate din procese industriale – resturi de producție, deșeuri chimice, metale, plastice, subproduse.
- Deșeuri medicale: provenite din spitale și centre medicale – materiale medicale de unică folosință, deșeuri biologice, medicamente expirate, deșeuri infecțioase.
- Deșeuri miniere: rezultate din activități de extracție – roci, soluri, nămoluri, resturi din procesarea mineralelor.
- Deșeuri agricole și zootehnice: resturi de culturi, gunoi de grajd, deșeuri din hrana animalelor, folii agricole.
- Deșeuri din construcții și demolări: moloz, lemn, metale, cărămizi, beton.
Deșeuri în funcție de compoziție
Clasificarea în funcție de compoziție generează următoarele categorii:
- Hârtie și carton: volum mare în totalul deșeurilor, ușor de reciclat.
- Sticlă: foarte reciclabilă și reutilizabilă în diverse produse.
- Plastic: varietate mare de tipuri în funcție de compoziție chimică. Unele sunt reciclabile, altele necesită tehnologii speciale.
- Deșeuri organice: ușor de reciclat dacă sunt separate corespunzător la sursă.
- Deșeuri periculoase: necesită tratament special pentru a reduce impactul asupra mediului.
- Deșeuri electronice: necesită tratament adecvat pentru a permite reciclarea componentelor.
Metode eficiente de eliminare a deșeurilor
În trecut, metodele de eliminare a deșeurilor nu erau la fel de prietenoase cu mediul ca în prezent. Deșeurile puteau fi pur și simplu îngropate, deoarece populația era mai mică, iar deșeurile erau în mare parte biodegradabile.
În prezent, această soluție nu mai este viabilă, deoarece multe dintre deșeurile generate astăzi nu se descompun ușor, iar depozitarea lor în gropi de gunoi afectează ecosistemele.
Citește și: Masinile folosite la transportul ilegal de deseuri vor putea fi confiscate
Refolosirea și reciclarea sunt două metode care pot reduce impactul negativ al deșeurilor prin scăderea cantității care ajunge la groapa de gunoi.
Reciclarea conservă resursele naturale și reduce consumul de energie necesar pentru producerea de materiale noi.
Multe obiecte pot fi reciclate, inclusiv plasticul, dar și materiale care pot fi reutilizate sau reciclate la nesfârșit, cum ar fi sticla sau hârtia (dacă nu este contaminată).
Colectare separată – cum se face corect
Colectarea separată a deșeurilor este obligatorie din 1 iulie 2019 în România.
Conform legii, toți cetățenii și agenții economici trebuie să separe deșeurile încă din gospodărie sau de la locul de muncă.
Nerespectarea acestei obligații poate duce la amenzi între 2.000 lei (persoane fizice) și 40.000 lei (persoane juridice).
Deșeurile menajere se împart în patru categorii principale:
- Deșeuri reziduale / amestecate (fracția umedă)
Recipient: pubela gri (sau marcată corespunzător)
Conțin deșeuri care nu pot fi reciclate:
- resturi alimentare (carne, lactate, legume, ouă)
- scutece, absorbante, excremente animale
- mucuri de țigară, șervețele folosite
- ambalaje foarte murdare, veselă de unică folosință murdară
- cenușă (dacă se ard și cărbuni), pământ, nisip
- deșeuri textile și încălțăminte
- piese auto, baterii, DEEE, anvelope, mobilier, saltele etc.
Important:
Ambalajele foarte murdare se aruncă la rezidual. Nu spăla ambalajele doar pentru a le pune la reciclabil.
- Deșeuri reciclabile (fracția uscată)
- Ambalaje din hârtie, carton, plastic și metal
Recipient: sac galben / pubelă galbenă
- hârtie și carton: cutii, ambalaje, maculatură
- plastic: PET-uri, pungi, flacoane, folie
- metal: doze, conserve, capace metalice
- alte obiecte: CD-uri, DVD-uri, recipiente cosmetice
Important:
- Golirea completă a conținutului este obligatorie
- Ambalajele trebuie strivite/turtite
- Nu se pun ambalaje din sticlă în sacul galben
- Ambalaje din sticlă
Recipient: container verde (sau marcat corespunzător)
- borcane, sticle, damigene (fără capac)
- ambalaje din sticlă de la produse cosmetice
NU se depozitează aici:
- becuri, neoane, parbrize, oglinzi, geamuri, ceramică, porțelan
- aceste deșeuri se colectează în spații speciale sau campanii periodice
Important:
Recipientele trebuie clătite și golite complet înainte de depozitare.
- Deșeuri biodegradabile
Recipient: sac negru cu sigla REBU / pubelă neagră / compostor (în gospodării)
Include resturi alimentare și vegetale:
- fructe, legume, coji de ouă, zaț de cafea
- pâine, cereale, rumeguș, frunze, flori, crengi
- hârtie și carton murdare și umede
- resturi de carne, lactate, uleiuri, excremente animale
Important:
- Sacii negri REBU pot fi cumpărați de la casieriile REBU
- Se poate comanda o cupă de colectare pentru cantități mari
Compostor (pentru mediu rural):
- Se alternează straturi de deșeuri biodegradabile și pământ
- Compostul rezultat se folosește ca îngrășământ
- Alte tipuri de deșeuri
Deșeuri voluminoase
Mobilier, covoare, saltele – se ridică la cerere, contra cost, de către operatorul de salubritate.
Deșeuri din construcții/demolări
Moloz, gresie, faianță, geamuri, instalații sanitare – se colectează contra cost, doar la solicitare.
Deșeuri electrice și electronice (DEEE)
Frigidere, televizoare, mașini de spălat etc. – se ridică contra cost, pe bază de cerere.
Important:
Este interzisă depozitarea acestor tipuri de deșeuri pe domeniul public sau în alte spații neamenajate. Se aplică sancțiuni.
Gestionarea deșeurilor – 4 moduri
Cele patru tipuri de gestionare a deșeurilor sunt: depozitarea la groapa de gunoi, incinerarea, reciclarea și compostarea.
Depozitarea la groapa de gunoi
Este cea mai frecventă metodă de eliminare a deșeurilor. Deșeurile sunt îngropate în sol și acoperite cu straturi de pământ. Gropile de gunoi sunt o soluție relativ ieftină și pot gestiona cantități mari de deșeuri. Totuși, au un impact negativ major asupra mediului, putând duce la poluare și contaminarea solului.
Incinerarea
Constă în arderea deșeurilor la temperaturi ridicate, reducând volumul și greutatea acestora. Este folosită în special pentru deșeuri periculoase, medicale sau alte materiale care nu pot fi reciclate. Totuși, incinerarea poate elibera poluanți nocivi în atmosferă, ceea ce o face o metodă controversată.
Reciclarea
Este procesul prin care deșeurile sunt transformate în materiale reutilizabile. Este o metodă sustenabilă și prietenoasă cu mediul, care reduce nevoia de resurse noi. Reciclarea economisește energie, scade emisiile de gaze cu efect de seră și creează locuri de muncă. Este esențial ca firmele să-și sorteze deșeurile pentru a maximiza cantitatea care poate fi reciclată.
Compostarea
Este descompunerea deșeurilor organice, precum resturi alimentare sau vegetale, într-un îngrășământ natural bogat în nutrienți. Compostarea reduce cantitatea de deșeuri trimise la groapă, emisiile de gaze cu efect de seră și produce un material valoros. Este o opțiune potrivită pentru afacerile care generează multe deșeuri organice.
