Dacă credeți că ne confruntăm doar cu o criză a petrolului este bine să vă mai gândiți odată. Suntem înconjurați de o mulțime de elemente rare pe care le folosim în tot felul de produse. Ecranele LCD au un pic de indiu, LED-urile, laserele, semi-conductorii și industria solară se folosesc de galiu, un element care poate emite o cantitate mică de energie electrică, iar reniul, folosit de obicei la motoarele cu reacție, e unul dintre cele mai rare elemente din lume. Multe dintre acestea sunt deja la un nivel scăzut. Un grup de cercetători de la Yale a creat un Tabel Periodic de Risc, pentru a ilustra vizual gravitatea situației.
Zi de zi, produsele pe care le folosim tot timpul se bazează pe cele mai rare elemente chimice de pe Pământ, care provin din zone aproape de neatins, cum ar fi Chile, Bolivia sau Congo. Recent, cercetătorii de la Yale au studiat cât de mult folosim elemente care, chiar și când au fost descoperite, erau considerate destul de rare. Apoi au creat un Tabel Periodic de Risc.
Ca să facă tabelul, echipa a luat în considerare fiecare dintre cele 62 de metale pe care le folosim în ziua de azi, inclusiv deficitul fiecăruia, concentrația per națiune și dificultatea de a găsi înlocuitori adecvați. Elementele colorate cu roșu se află la cel mai mare nivel de risc de epuizare, iar cele cu albastru, nivelul cel mai scăzut.
Pe vremea revoluției industriale, metalele precum zinc, cupru sau aluminiu erau folosite foarte mult în producție, dar nici atunci, nici acum, nu prezintă riscul de a fi epuizate. Elementele folosite în tehnologia de azi (cum ar fi smartphone-urile, aplicațiile medicale și bateriile) sunt greu de obținut, iar unele sunt produse secundare ale altor procese miniere.
Din punct de vedere ecologic, elementele asociate cu cele mai mari riscuri sunt aurul și mercurul. Cu toate acestea, limitele de aprovizionare sunt cele mai importante pentru electronice, și includ elemente cum ar fi galiu sau seleniu.
„Cred că aceste rezultate ar trebui să transmită un mesaj designerilor de produse, să-i determine să se gândească mai mult la ce se întâmplă după ce produsele lor nu mai sunt utilizate”, a explicat ecologistul industrial Thomas Graedel, subliniind necesitatea reciclării.
Deși reciclarea deșeurilor electronice nu e cea mai populară, poate totuși într-o bună zi activitățile „miniere” vor avea loc în depozitele de deșeuri din America și Europa, în loc de minele subterane din Bolivia sau Congo.
Sursă foto: Fastcoexist.com
Mai citește și:
Alte 500 de calculatoare refăcute din deșeuri electronice, donate școlilor și ONG-urilor
