Sustenabilitatea crește în agroalimentar, sprijinul rămâne timid

Deși peste 20% din populația activă lucrează în agricultură, sectorul agroalimentar atrage sub 1% din finanțările verzi. În timp ce fermierii se confruntă cu prețuri scăzute și costuri tot mai mari, specialiștii cer investiții sustenabile, digitalizare și formare profesională pentru a transforma agricultura românească într-un model circular și profitabil.

Agricultura românească resimte presiunea unor schimbări economice, climatice și sociale accelerate, care pun sub semnul întrebării viabilitatea actualului model agroalimentar.

Masa rotundă „Sustenabilitate în sectorul agrifood – provocări și soluții în tranziția către o economie circulară”, organizată de Asociația Ecoteca în colaborare cu BCR și ASE, a reunit la București reprezentanți din industrie, retail, finanțe și mediul academic.

Evenimentul a abordat trei teme centrale:

  • inovația circulară în ambalaje și distribuție;
  • finanțarea tranziției verzi;
  • formarea de competențe verzi prin parteneriate business–universitate.

Competitivitatea sectorului agroalimentar: între potențial și realitate

Raluca Lădaru, directorul Școlii Doctorale Economie II din cadrul ASE, a subliniat dificultățile din sector.

Cea mai mare provocare este asigurarea competitivității sectorului agroalimentar românesc”, a declarat aceasta.

Discutăm despre potențial și investiții, dar avem un deficit în balanța comercială”, a adăugat Lădaru.

Aceasta a evidențiat și relevanța prețului în decizia de cumpărare: „Realitatea este puțin diferită. Pentru 5-10% dintre consumatori contează sustenabilitatea, restul aleg în funcție de preț.”

ASE propune deschiderea către mediul economic și cercetare aplicată.

Așteptăm propuneri de teme de cercetare din industrie”, a transmis Lădaru.

Înscrierile la programul de doctorat sunt între 12–16 iulie, durata studiilor fiind de patru ani.

Tinerii, între scepticism și oportunitate în alegerea unei cariere agro

Mirela Stoian, decanul Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului, a arătat dificultățile din zona educațională.

Este o provocare să-i convingem pe tinerii absolvenți că sectorul agricol este important și sustenabilitatea un topic necesar.”

În prezent, facultatea oferă un program de licență și trei programe de masterat, axate pe dezvoltare rurală și sustenabilitate.

Avem abordări aplicative, în special în programele postuniversitare, unde colaborăm cu profesioniști din industrie.”

Un moment onorant a fost premierea absolvenților programului postuniversitar

„Bazele Managementului Raportării de Sustenabilitate ESG”.

Deșeurile alimentare, transformate în resurse: compost și energie

Andrei Manea, de la Genesis Biopartner, a vorbit despre valorificarea deșeurilor organice.

Într-un proces de producție, dacă vedem un produs și nu un deșeu, putem lucra eficient”, a declarat el.

Compostul și energia electrică rezultate din resturi alimentare pot alimenta circularitatea în industrie.

Provocările sunt informarea, atât la nivel individual, cât și în rândul companiilor”, a spus Manea.

El a subliniat importanța colectării separate la sursă: „Doar așa putem procesa corect și eficient”.

Genesis Biopartner lucrează cu deșeuri de-a lungul întregului lanț „de la fermă la furculiță”, producând biogaz și reciclând.

Finanțările verzi: accesibile, dar puțin folosite în agroalimentar

Ioana Voinescu, Head of Sustainability în cadrul BCR, a explicat provocările din sectorul bancar.

Identificarea proiectelor sustenabile este o provocare. Avem nevoie de date naționale pentru a marca aceste investiții.”

Voinescu a subliniat că rolul băncilor nu e doar de finanțare, ci și de susținere a planurilor de tranziție.

„Planul complet de tranziție la net zero nu este ușor de făcut. Nici noi nu avem încă unul complet.”

BCR a stabilit obiective intermediare pentru industriile mari emitente: reduceri până în 2030 și 2050.

Ne-am angajat să devenim net zero pe portofoliul de credit până în 2050”, a afirmat Voinescu.

În sectorul agrifood, însă, finanțările verzi rămân marginale:

„Relevanța e sub 1%, aproape nesemnificativă.”

Provocarea reală este să arăți un model financiar care să asigure plata datoriei din venitul generat de proiect.

Educație pentru fermieri: digitalizare și date în agricultură

Dan Grigore, reprezentant al Clubului Fermierilor Români, a abordat provocările directe ale producătorilor.

„Fermierii se confruntă cu costuri ridicate la inputuri și prețuri din ce în ce mai mici la produsul care iese din fermă.”

El a subliniat problema bancabilității: „Este nevoie de soluții pentru finanțarea tranziției verzi în agricultură.”

Componenta educațională este, de asemenea, esențială.

Totul pleacă de la fermă, și datele, și deciziile ulterioare.”

Clubul Fermierilor a introdus o curriculă pentru „specialist în informatică agricolă”.

Este o meserie nouă, necesară pentru ca fermele să gestioneze datele în mod eficient.”

În ultimii șase ani, două cursuri de formare – Intern și Antreprenor în agricultură, au avut 500 de absolvenți.

Avem șase grupuri de lucru. Unul e axat pe digitalizare și a livrat al treilea ghid național de digitalizare.”

Ghidul este pe masa Ministerului Fondurilor Europene și a Agenției pentru Digitalizare.

Economia circulară, văzută de la nivelul fermei

Dan Grigore a vorbit și despre adaptarea economiei circulare în agricultură:
Ne uităm la ce ar trebui să facă fermierul pentru a integra circularitatea și a rămâne profitabil.”

Profitabilitatea este primul pas. Mai întâi vorbim despre supraviețuire, abia apoi despre integrare.”

Fermierii cu acces la tehnologie pot calcula impactul circularității asupra costurilor logistice și de producție.

Avem un deficit agroalimentar la nivel național. Îl vedem ca pe o oportunitate.”

Unul dintre grupurile de lucru urmărește acest aspect: „Produs românesc” – de la fermier la retailer.

Schimbul de bune practici reale poate crește valoarea adăugată în întreg lanțul valoric.”

Masa rotundă organizată de Ecoteca, BCR și ASE a demonstrat că tranziția către o economie circulară în agroalimentar e posibilă.

Dar pentru ca această tranziție să fie viabilă, trebuie consolidate trei direcții: finanțarea, educația și digitalizarea.

Sectorul are potențial, dar trebuie sprijinit prin politici coerente, investiții responsabile și colaborări transsectoriale.

Adevărata sustenabilitate începe cu o schimbare sistemică și o implicare reală din partea tuturor actorilor din ecosistem.

CITIȚI ȘI:

Noua reformă a PAC subminează protecția mediului în agricultura UE

Viziunea Comisiei Europene pentru agricultură: promisiuni mari, detalii vagi

Mai mulți bani pentru mediu, agricultură, energie și dezvoltare în 2025

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri