Comisia Europeana a lansat o dezbatere publica privind necesitatea introducerii unor cerinte suplimentare de durabilitate pentru biomasa solida si gazoasa utilizata in electricitate, incalzire si racire. Potrivit specialistilor, dezbaterea e de mare interes pentru Romania, avand in vedere potentialul mare pe care tara noastra il are in acest sector.
Scopul consultarii este acela de a afla opinia partilor interesate asupra posibilelor actiuni suplimentare care sa asigure ca biomasa utilizata in scopuri energetice este produsa sustenabil.
Contributiile se pot trimite electronic, pana la 29 martie 2011, prin accesarea link-ului http://ec.europa.eu/energy/renewables/consultations/20110329_biomass_en.htm.
In urma consultarii, CE va stabili daca este nevoie de masuri suplimentare la nivel UE pentru a asigura ca biomasa produsa pentru obtinerea energiei este sustenabila, in contextul dezvoltarii sectorului bio-energiei (aprovizionare, productie, politici-cadru), luand in considerare impactul dezvoltarii schemelor de sustenabilitate a biomasei la nivel national si regional.
Consultarea se refera la criteriile de sustenabilitate pentru utilzarea energetica a biomasei, fara a include biocombustibilii.
Romania are potential, dar si ”deficiente de organizare”
”Nu este un anunt de neglijat pentru Romania, care are potential in productia de biomasa”, a declarat dr. Doru Irimie, de la Directia Paduri si Dezvoltare Forestiera din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor.
In pofida acestui potential, Strategia Energetica a Romaniei abordeaza biomasa doar in termeni generali.
Potrivit studiului ”Master Planul Biomasa pentru Romania” realizat anul trecut de Ministerul Economiei si NL Agency Olanda, Romania are un potential mare de biomasa, provenind mai ales din deseuri agricole (60%) si forestiere (20%). In acest moment, tehnologiile pe baza de biomasa sunt cele traditionale si sunt folosite doar pentru incalzire.
”Toate cele trei piete (caldura, electricitate, biocombustibili) sunt caracterizate prin deficiente de organizare. Principalele obstacole sunt dimensiunile mici ale fermelor (dimensiunea medie este de 2 ha), cooperarea limitata si lipsa unui sistem de colectare a deseurilor agricole. O alta problema este lipsa finantarii proiectelor”, se arata in studiul citat.
