30% din suprafețele terestre și maritime ale UE trebuie protejate

Parlamentul European a adoptat marți cu 515 voturi pentru, 90 voturi împotrivă și 86 abțineri o rezoluție referitoare la „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Să readucem natura în viața noastră” ce abordează actuala criză din domeniul biodiversității din Europa și de la nivel mondial.

Natura este în declin la nivel mondial într-un ritm fără precedent, un milion dintr-un total estimat de opt milioane de specii fiind în pericol de dispariție (conform raportului IPBES). Din acest motiv, eurodeputații salută obiectivele ambițioase ale Strategiei UE privind biodiversitatea de a asigura că, până în 2050, ecosistemele mondiale sunt refăcute, reziliente și protejate în mod adecvat. Pentru a susține aceste obiective, ei solicită o lege privind biodiversitatea a Uniunii Europene similară cu Legea europeană a climei.

Eurodeputații regretă profund faptul că Uniunea Europeană nu și-a îndeplinit obiectivele în materie de biodiversitate pentru 2020. Ei consideră că noua strategie trebuie să abordeze în mod adecvat toți cei cinci factori determinanți pentru schimbare în natură. Aceștia sunt: schimbări privind modul în care folosim suprafețele terestre și maritime, exploatarea directă a organismelor, schimbările climatice, poluarea și speciile alogene invazive. Parlamentul insistă că în Europa trebuie mobilizate 20 de miliarde EUR pe an pentru măsurile legate de biodiversitate.

Eurodeputații solicită și adoptarea unui „Acord de la Paris” privind biodiversitatea în cadrul viitoarei conferințe a ONU din octombrie 2021. Acest acord ar trebui să stabilească o serie de priorități în materie de biodiversitate la nivel mondial pentru 2030 și mai târziu.

30% din suprafețele terestre și maritime ale Uniunii trebuie să fie protejate

Uniunea Europeană are cea mai extinsă rețea de zone protejate din lume. Cu toate acestea, eurodeputații consideră că trebuie elaborat un plan al Uniunii de refacere a naturii. Ei solicită din nou ca cel puțin 30% din suprafețele terestre și maritime ale Uniunii să fie protejate până în 2030. De asemenea, cel puțin o treime din aceste zone, inclusiv toate pădurile primare și seculare care mai există pe teritoriul Uniunii, ar trebui să se afle sub o protecție mult mai strictă. Obiectivele naționale ar trebui să țină seama de diferențele legate de dimensiunea și proporția geografică a zonelor naturale.

Protejarea speciilor sălbatice

Eurodeputații consideră că nu trebuie să existe deteriorări ale tendințelor în materie de conservare și că trebuie asigurat un „stadiu corespunzător de conservare” pentru toate speciile și habitatele protejate până în 2030. În plus, cel puțin 30 % dintre speciile și habitatele care nu au un stadiu corespunzător de conservare ar trebui să îl atingă sau să prezinte o tendință pozitivă puternică în acest sens. Conform deputaților, Uniunea Europeană ar trebui să conducă eforturile de a pune capăt comerțului cu specii pe cale de dispariție și cu părți ale acestora.

Biodiversitatea în zonele urbane

Parlamentul susține crearea unei platforme europene pentru înverzire urbană, precum și stabilirea unor obiective obligatorii privind biodiversitatea urbană, cum ar fi un procent minim de acoperișuri verzi pe clădirile noi și interzicerea pesticidelor chimice.

Albinele și alți polenizatori

Eurodeputații se opun reautorizări glifosatului după data de 31 decembrie 2022. Ei solicită din nou revizuirea urgentă a Inițiativei Uniunii Europene privind polenizatorii pentru ca aceasta să includă un cadru ambițios de monitorizare a polenizatorilor la nivelul întregii Uniuni Europene. Cadrul ar urma să prevadă obiective și indicatori clari de oprire a declinului populațiilor de polenizatori, care au un rol esențial pentru mediu și securitatea alimentară. Aceștia subliniază că, pentru a reduce utilizarea pesticidelor, fermierii au nevoie de soluții de protecție a culturilor sigure din punct de vedere ecologic.

spot_img

Ultimele știri