Experții cred că numărul victimelor poluării aerului ar putea fi de fapt semnificativ mai mare, din cauza faptului că efectul letal al dioxidului de nitrogen (NO2), emis în timpul arderii combustibililor fosili, nu a fost luat în considerare până acum, informează The Guardian.
Până acum, au fost estimate doar decesele legate de particulele fine în suspensie, cu diametrul mai mic de 2.5 milimetri (PM2.5). În orașe, acestea provin în principal de la autoturisme, camioane și autobuze, dar mai sunt produse și de arderea lemnului, încălzirea uleiului sau a cărbunelui pentru uz casnic sau industrial, sau de incendiile forestiere.
Decesele cauzate de poluarea aerului la nivel global sunt în creștere. Studiul „Povara globală a bolii”, realizat de Institute of Health Metrics and Evaluation de la Universitatea Washington din Seattle, arată că au avut loc 3,4 milioane de decese cauzate de poluarea în aer liber, în 2010, ceea ce indică o creștere față de cifra de 3 milioane din 1990. La asta se adaugă efectele poluării din interior, în mare parte de la focul folosit pentru gătit din țările în curs de dezvoltare, astfel că numărul deceselor la nivel mondial ajunge la 7 milioane pe an, conform Organizația Mondială a Sănătății (WHO).
Directorul de politici de la organizația non-guvernamentală Transport&Environment, Jos Dings, a spus că soluțiile pentru problema poluării aerului ar reduce, de asemenea, emisiile de carbon, aducând beneficii atât pentru sănătatea oamenilor, cât și pentru climă. „Cu cât ne mutăm sistemul de transport dinspre hidrocarburi – petrol și biocombustibili – înspre electricitate, cu atât va fi mai bine. Această schimbare va rezolva simultan problema poluării aerului și problemele climatice”, a spus Dings.
În plus, a mai spus Dings, declinul cărbunelui și al altor combustibili fosili (care sunt, de asemenea, surse de dioxid de nitrogen) ca surse de energie în viitor, s-ar adăuga la beneficiile pentru sănătate aduse de trecerea la transportul electric. „Dacă te uiți spre viitor, energia electrică suplimentară care va intra în sistem în următoarele decenii va fi în cea mai mare parte regenerabilă. Trei sferturi din capacitatea suplimentară pe care o instalăm în prezent în sectorul energetic european reprezintă energie solară și eoliană. Tendințele sunt, destul de mult, în direcția bună”, explică Jos Dings.
În Europa, Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 500.000 de oameni mor prematur, anual, din cauza poluării aerului. Dar această numărătoare poate crește semnificativ în cazul în care luăm în calcul și dioxidul de nitrogen.
Adăugarea acestor decese la numărul estimat e totuși dificil, pentru că există o suprapunere. E greu de știut care dintre emisiile de trafic au făcut rău oamenilor care trăiesc lângă drumurile principale. Dar un raport al Organizației de anul trecut a concluzionat că NO2 a fost o cauză suplimentară de decese, iar comitetul guvernului britanic cu privire la efectele medicale ale poluării aerului (COMEAP) încearcă acum să conecteze informația cu cifre.
Doctorul Heather Walton, lector senior în sănătatea mediului la King’s College din Londra, a declarat că riscurile cauzate de PM2.5 și de NO2 sunt similare. În Marea Britanie, cercetătorii au estimat că o creștere a mortalității de 6% echivalează cu o creștere a concentrației de PM2.5 de 10 micrograme pe metru cub. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată o creștere a ratei de mortalite cu 5.5% procente, pentru echivalentul în NO2.
Dar concentrațiile anuale de NO2 sunt mai mari decât cele de PM2.5. Asta ar putea sugera că NO2 cauzează mai multe decese decât PM2.5. Totuși, calculele nu sunt atât de simple. Având în vedere că locurile mai poluate au nivelul mai ridicat pentru ambii poluanți, și ambii afectează mortalitatea, e dificil de separat efectele, a mai explicat Walton.
Raportul Organizației Mondiale a Sănătății arată că suprapunerea ar putea fi de 33 de procente. De asemenea, a recomandat luarea în calcul a impactului NO2 doar când concentrația acestuia depășește 20 de micrograme pe metru cub.
COMEAP lucrează la a găsi o cale de a adăuga efectele NO2 la rata mortalității cauzate de poluarea aerului, însă, deși în acest moment e una dintre problemele-cheie din domeniu, Walto spune că nu se va ajunge la niște cifre finale prea curând.
Legătura dintre poluarea aerului și consecințele negative asupra sănătății devin din ce în ce mai clare, însă abia pe la începutul anilor 1990 au început să fie publicate dovezi solide de cercetare care arată această conexiune.
În 1993, Douglad Dockery de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard, împreună cu colegii lui, au publicat un studiu care a inclus peste 8.000 de adulți din șase orașe din Statele Unite, care arată că nivelul mai ridicat de particule fine din aer a fost asociat cu rate mai mari de deces – odată ce fumatul a fost exclus. În 2009, un alt document realizat de același grup de cercetători a arătat că depoluarea aerului a dus la creșterea speranței de viață.
Totul depinde foarte mult de zona unde locuiești – nu contează cel mai mult în care oraș, ci unde anume în oraș, riscurile cele mai mari fiind în apropierea drumurilor principale. Mersul pe jos sau cu bicicleta de-a lungul străzilor pline de fum este în mod clar o problemă, dar nu atât de mare precum locuirea în aceste zone. Un mic studiu pe 50 de elevi, făcut de Mark Nieuwenhuijsen, profesor la Centrul de Cercetare în Epidemiologia Mediului din Barcelona, a demonstrat anul acesta că expunerea lor a fost mai mare atunci când mergeau pe jos de la școală spre casă, dar pe parcursul celor 15 ore petrecute în casă expunerea lor la aerul poluat era la cel mai ridicat nivel.
Studiul lui Nieuwenhuijsen a fost parte dintr-un studiu mai mare care analiza efectele poluării aerului asupra dezvoltării cognitive a copiilor. Luna aceasta, grupul de cercetători și-a publicat lucrarea în PLoS Medicine; aceasta arată că elevii de la școlile unde poluarea aerului e mai accentuată s-au descurcat mai slab de-a lungul timpului la testele de memorie și atenție, spre deosebire de colegii lor din alte zone.
Efectele asupra copiilor devin din ce în ce mai îngrijorătoare. Cele mai recente rezultate, obținute într-un studiu de 20 de ani realizat în Los Angeles, publicat în New Egland Journal of Medicine luna trecută, aduc unele dintre cele mai convingătoare dovezi ale efectului poluării aerului asupra creșterii plămânilor la copii.
Lucrarea a adus și niște vești bune. Nivelurile de NO2 și PM2.5 au scăzut cu 40 de procente în zonele urbane unde trăiesc copiii care au participat la studiu. James Gauderman, profesor la Şcoala de Medicină Keck de la Universitatea din California de Sud (USC) împreună cu echipa lui, care au rulat timp de două decenii Studiul Sănătății Copiilor, au raportat că, în urma curățării aerului, copiii de astăzi pot respira mult mai ușor. În grupul original de copii, studiat între 1994 și 1998, opt procente aveau deficiențe ale funcției pulmonare, ceea ce duce de multe ori, la vârsta adultă, la boli respiratorii și de inimă. În grupul studiat între 2007 și 2011, cifrele au scăzut la 3.6 procente.
Studiul reprezintă o mare descoperire, datorită puterii dovezilor pe care le aduce, conform cărora fumul și particulele sunt o cauză a afecțiunilor pulmonare. În cadrul discuțiilor despre legătura directă între poluarea aerului și funcționarea plămânilor, unele voci spun că e doar o asociere, și că nu există dovezi clare. Iar rezultatele acestui studiu arată cum deficitul poate fi adresat prin reducerea poluării aerului și astfel începem să avem ceva ce arată mai mult a relație de cauzalitate, a explicat Ian Mudway, lector în toxicologie respiratorie la King’s College din Londra.
Mai sunt în lucru cercetări care sugerează că impactul poluării aerului depășește astmul și alte boli respiratorii sau de inimă. În iulie 2013, European Study of Cohorts for Air Pollution Effects (ESCAPE) a arătat că locuitul în apropierea drumurilor principale poluante, în nouă țări din Europa, duce la creșterea „șanselor” de cancer la plămâni. Trei luni mai târziu, IARC, agenția internațională de cercetare a cancerului, a clasificat în mod oficial poluarea aerului ca fiind cancerigenă, cauzând cancer atât la plămâni cât și la vezică.
Studiile au mai arătat legături între poluarea aerului și scăderea fertilității sau obezitate. Cercetătorii studiază de asemenea și demența și degenerarea neurologică, având în vedere că sunt îngrijorați și de efectele cognitive ale poluării aerului.
Sursă foto: Flickr.com
Mai citește și:
Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic
VIDEO Un film despre aerul din Beijing, de 20 de ori mai toxic decât limitele
.){kind=link}