Expunerea la niveluri ridicate de particule în suspensie și dioxid de azot este asociată cu schimbări în camerele inimii care apar în etapele inițiale ale insuficienței cardiace, conform unui nou studiu.
Cercetătorii de la Universitatea Regina Maria din Londra, Marea Britanie, au descoperit că expunerea la dioxid de azot și particule în suspensie (PM 2.5 și PM 10) este asociată cu mărirea în volum a ventriculului stâng și a celui drept. Schimbări de acest fel pot afecta performanța cardiacă și sunt deseori observate înaintea instalării insuficienței cardiace.
Echipa de cercetători a analizat date de la aproape 4000 de voluntari, cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, care au rămas la aceeași adresă pe durata întregului studiu și nu sufereau de probleme cardiace înainte de începerea acestuia. Datele includeau scanări RMN ale inimii, care oferă imagini detaliate ale structurii și funcției inimii.
În cadrul studiului au fost estimate concentrațiile diferitelor substanțe poluante din aer la adresele de domiciliu ale participanților pentru o perioadă de cinci ani.
Nay Aung, cardiolog la Universitatea Regina Maria din Londra și autor principal al studiului, a explicat pentru The Guardian că schimbarea identificată este mică, însă importantă.
„Amploarea acestui efect este comparabilă cu alți factori de risc în bolile cardiovasculare cum ar fi hipertensiunea. Deși creșterea volumului camerelor inimii este mică în acest studiu, este un semn de avertizare timpuriu care ar putea explica riscul crescut de insuficiență cardiacă pentru oamenii expuși la niveluri mai ridicate de poluare.”
Aung a adăugat că mecanismul din spatele acestor efecte nu este încă clar și că rezultatele sunt îngrijorătoare, dar fiind faptul că majoritatea participanților trăiau în zone cu o poluare relativ redusă a aerului.
Poluarea aerului, asociată cu vizite mai dese la doctor și la spital
Conform rezultatelor studiului, o creștere a expunerii la PM 2.5 de 1µg/m3 este asociată cu o creștere în volum a fiecărui ventricul cu aproape 1%.
În medie, participanții au fost expuși la concentrații de PM 2.5 de 8-12µg/m3. Limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de 10µg/m3, însă această limită este depășită frecvent în multe regiuni ale lumii, inclusiv în România.
Alte studii recente au găsit legături între poluarea aerului și astm, nașteri premature, creșterea mortalității în rândul persoanelor cu probleme psihice, probleme de dezvoltare, diabet și creșterea criminalității.
