Conform studiului derulat de EY Romania „Sustenabilitate și investiții responsabile în contextul COVID-19”, 80% dintre respondenți afirmă că integrarea sustenabilității în procesul decizional are un impact pe termen lung asupra performanței operaționale ale companiilor lor.
Astfel, specialiștii EY spun că rolul pe care îl are sustenabilitatea în strategia de dezvoltare a companiilor începe să devină tot mai bine definit la nivelul managementului, fie că este vorba de gestionarea impactului general pe care îl are activitatea companiei, fie despre crearea de valoare pe termen lung pentru părțile interesate.
În privința investițiilor responsabile, bazate pe criterii legate de factorii de mediu, sociali sau de guvernanță corporativă (factorii ESG: environmental, social and governance), reprezentanții mediului de afaceri nu prevăd însă o schimbare substanțială pentru piața din România: aproape jumătate (49%) dintre respondenți se așteaptă la o creștere minoră a investițiilor sustenabile, iar 18% afirmă că nu pot estima ce se va întâmpla după epidemia COVID-19 cu acest tip de investiții.
Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Factorii ESG și valoarea pe termen lung pot fi considerați două fețe ale aceleiași monede, sunt interdependenți. Lumea se schimbă, iar aceste schimbări pot afecta rapid mediul de afaceri, așa cum am observat recent. Este important ca societățile să înțeleagă faptul că includerea principiilor de sustenabilitate în procesele decizionale poate contribui la crearea unui avantaj competitiv, răspunzând în același timp la presiunea părților interesate privind adoptarea practicilor de responsabilitate socială. Acceptarea acestei tendințe va presupune o serie de schimbări în cultura organizațională, în procesele și tehnologiile existente, însă, pe termen lung, aceste eforturi pot duce la crearea de noi oportunități, la îmbunătățirea performanțelor, dar și a reputației companiei.”
Sustenabilitatea în mediul de afaceri din România
Odată cu introducerea legislației privind protejarea mediului, siguranța și protecția angajaților și a comunităților, precum și obligativitatea raportării nefinanciare, conceptul de sustenabilitate a devenit din ce în ce mai popular, în ton cu dialogul purtat la nivel global pe tema dezvoltării sustenabile.
În România, raportarea aspectelor nefinanciare este reglementată prin Ordinul nr. 1802/2014, care include modificările aduse prin Ordinul MFP nr. 1938/2016 și Ordinul MFP nr. 3456/2018, și prevede obligativitatea companiilor cu peste 500 de angajați de a raporta informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită.
Conform sondajului derulat de EY, aproape 74% dintre respondenți susțin că integrarea principiilor de sustenabilitate în strategia de business și managementul operațiunilor este o prioritate pentru companiile pe care le reprezintă.
Peste 43% dintre companiile respondente cu mai puțin de 500 de angajați raportează deja aspecte non-financiare. Din categoria întreprinderilor cu peste 500 de angajați, 85% dintre companiile respondente publică un raport de sustenabilitate/ declarație nefinanciară, având în vedere că îndeplinesc criteriul de obligativitate.
Aproximativ 80% dintre respondenți consideră că factorii de mediu, sociali sau de guvernanță corporativă sunt luați în considerare atunci când companiile lor iau decizii în ceea ce privește managementul operațional și strategia de investiții. 10% afirmă că factorii ESG nu reprezintă un element important pe agenda strategică a companiilor din care provin.
În contextul noii pandemii, cel mai important factor ESG luat în considerare de către respondenți este „sănătatea și siguranța la locul de muncă”, fiind prioritar pentru aproape trei sferturi dintre profesioniștii cu putere de decizie din cadrul companiilor.
Pe următoarele locuri ca importanță se situează „transparența decizională” (40%), „eficiența energetică” (29%) și „impactul general al activității companiilor asupra mediului” (27%).
Pe ultimele locuri se află „evaluarea furnizorilor pe criterii de mediu și sociale”, „libertatea de asociere a angajaților” și „protejarea biodiversității”.
Cum va influența pandemia strategia de sustenabilitate a companiilor din România?
Peste jumătate din respondenți (52%) afirmă că epidemia COVID-19 a determinat o regândire a strategiei de business pentru companiile pe care le reprezintă, sustenabilitatea jucând un rol în redefinirea priorităților pe termen lung.
Pentru 20% dintre respondenți, noua epidemie nu a determinat o schimbare a strategiei de business, iar pe 28% criza COVID-19 i-a determinat să facă schimbări strategice la nivelul companiilor lor, însă sustenabilitatea nu a avut un rol în acest proces.
Proiectele de implicare în comunitate reprezintă una dintre modalitățile prin care companiile pot integra sustenabilitatea în activitatea lor, având astfel un impact pozitiv la nivel social și generând valoare pe termen lung. Volumul activităților de implicare în comunitate ale companiilor private este, însă, în mare parte, determinat de bugetul anual alocat către proiecte CSR, direct influențat, la rândul său, de profitul anual al fiecărei companii.
Investițiile sustenabile joacă și ele un rol în strategia de dezvoltare sustenabilă a companiilor și pot varia ca volum în funcție de domeniul de activitate. În această privință, epidemia COVID-19 a generat o creștere a bugetelor de sustenabilitate, în special pentru companiile care direcționau peste 10% din bugetul anual în activități de implicare în comunitate şi pentru investiții responsabile.
Pentru companiile care alocau între 0% și 10%, se pot observa stagnări sau reduceri ale bugetelor de sustenabilitate, ilustrând vulnerabilitatea companiilor cu bugete anuale mai mici.
Cele mai populare investiții responsabile în rândul respondenților sunt cele direcționate pentru eficiență energetică, tehnologii care reduc impactul de mediu și achiziții responsabile. Peste 60% dintre profesioniștii cu putere de decizie chestionați susțin alocarea de fonduri la nivelul companiilor lor pentru aceste tipuri de investiții.
Reducerea amprentei de carbon, precum și dezvoltarea de produse și servicii destinate incluziunii sociale și grupurilor dezavantajate ocupă locuri secundare, fiind considerate mai puțin atractive de către respondenți și companiile pe care le reprezintă.
Ce rol va juca sustenabilitatea post-pandemie?
Este încă incert în ce măsură sustenabilitatea va juca un rol central în revenirea economică post-pandemie și ce principii de sustenabilitate vor lua în considerare companiile românești pentru investițiile viitoare. Însă, la nivel operațional, sustenabilitatea pare să devină un element tot mai important.
Epidemia COVID-19 poate reprezenta un moment important pentru companiile românești, în care pot înțelege provocările atipice ale prezentului și se pot replia strategic pentru a se dezvolta sustenabil, creând valoare pentru toți stakeholderii.
Studiul își propune să evidențieze tendințe ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative. Acest material este dezvoltat pe baza informațiilor deținute la momentul redactării. El are un caracter informativ și de aceea se recomandă apelarea la asistență specializată înainte de a întreprinde orice acțiune în baza lui.
Studiul este bazat pe răspunsurile a 66 de respondenți, membri din echipe de conducere cu funcții relevante, parte din diverse companii aparținând următoarelor sectoare: Divertisment (1.5%), Turism și industria hotelieră (1.5%), Telecomunicații (1.5%), Industria auto (3.08%), Industria chimică (1,5%), Industria grea (4.62%), Transport (4.62%), Energie (6%), Servicii financiare (4.62%), IT, software, internet (9.23%), Servicii profesionale (cercetare, consultanță, comunicare – 9.23%), Imobiliare / Construcții (10.77%), Bunuri de larg consum (12.31%), Comerț (12.31%), Alte sectoare (16.92%)
Datele au fost colectate în perioada 15 iunie – 1 august prin intermediul unei platforme interne EY.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.
