Stăpânii de câini și cei de pisici sunt într-un conflict permanent pentru supremația speciei favorite. Studiile din ultimii ani înclină în favoarea câinilor, care se atașează emoțional față de stăpâni mai mult decât pisicile și își arată afecțiunea sinceră față de stăpân, potrivit Vox.
În plus, studiile arată că pisicile sunt un dezastru pentru mediu, fiind vinovate de uciderea a zeci de milioane de păsări în SUA în fiecare an, multe dintre ele din specii periclitate. Mai grav de atât, există dovezi științifice potrivit cărora un parazit care se găsește în excrementele de pisică schimbă subtil personalitatea oamenilor de-a lungul timpului, ducând la creșterea ratelor de nevroze, schizofrenie și chiar suicid.
Cu alte cuvinte, cercetările ne spun că pisicile sunt egoiste, reci și devastatoare pentru mediu. Daniel Mills, cercetător veterinar la University of Lincoln din Marea Britanie, este un iubitor de pisici. Dar cercetările făcute de el și colegii lui sugerează că pisicile nu își iubesc și ele stăpânii așa cum le iubesc ei pe ele. Cel puțin nu la fel de mult.
Cercetătorii au adaptat un experiment psihologic clasic folosit pentru copii, în cadrul căruia un părinte iese dintr-o cameră unde copilul se joacă și se întoarce apoi. Oamenii de știință analizează în acest timp comportamentului copilului care este abandonat și apoi regăsit. Acest lucru a fost făcut cu câini de câteva ori, iar experimentele au arătat că patrupedele manifestă un atașament față de stăpân, dar nu și față de un străin. Ei au fost mai agitați când stăpânul a părăsit camera și au interacționat cu el când s-a întors.
Aceleași experimente realizate cu pisici nu au arătat aceleași rezultate. Pisicile nu s-au arătat interesate nici de plecarea stăpânului, nici de întoarcerea lui. “Stăpânii investesc multă emoție în relația cu pisicile. Dar asta nu înseamnă că pisicile investesc în același tip de relație emoțională”, a spus Daniel Mills, a cărui cercetare este încă în desfășurare, iar rezultatele nu sunt definitive.
De asemenea, doi cercetători japonezi au venit cu dovezi care arată că pisicile aud când sunt strigate, dar nu le pasă. Într-un experiment realizat anul trecut, cercetătorii au adunat 20 de pisici cărora le-au pus fiecăreia în parte înregistrări cu trei oameni diferiți, dintre care doi străini și stăpânul lor. Indiferent de ordinea înregistrărilor, pisicile au reacționat diferit la auzul vocii stăpânului, dar niciuna nu a mieunat și nici nu a făcut vreun gest de apropiere față de persoană.
Cercetătorii au mai multe posibile explicații pentru aceste diferențe dintre câini și pisici. În primul rând, câinii au fost domesticiți în urmă cu 15.000 de ani, pe când pisicile au fost domesticite în urmă cu doar 9.500 de ani. În plus, câinii au fost aleși de oameni pentru a păzi animalele, pe când pisicile s-au ales singure, petrecând timp pe lângă oameni, doar mâncând șoareci.
Mulți stăpâni de pisici nu vor fi cu siguranță de acord cu acest concluzii, susținând că pisicile lor arată afecțiune torcând și frecându-se de piciorul lor. Dar, cercetătorii spun că pisicile au altceva în minte când se poartă așa. Multe pisici se freacă de piciorul stăpânului sau al altcuiva când acea persoană intră în cameră. Oamenii de știință interpretează acest gest ca o încercare din partea pisicii de a-și răspândi mirosul pentru a-și marca teritoriul. Cercetătorii au observat că și pisicile semi-sălbatice se freacă adesea de copaci sau alte obiecte în exact același fel pentru a-și depozita secrețiile care conțin feromoni.
Daniel Mills a mai descoperit în 2013 că pisicilor nu le place de fapt să fie mângăiate. El a măsurat nivelul de hormonilor de stres petru a-și da seama dacă a avea mai multe pisici în aceeași locuință e o idee rea. Acest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat, dar cercetătorul a descoperit că pisicile care își lăsau stăpânul să le mângâie erau mai stresate decât cele care fugeau de mângâieri.
De asemenea, în Statele Unite, pisicile domestice sunt o specie invazivă, fiind originare din Asia. Chiar dacă sunt hrănite, pisicile sunt devastatoare pentru populațiile de păsări sau mamifere mai mici când sunt lăsate afară. Desigur și impactul câinilor asupra mediului este negativ, ei răspândind boli și omorând păsări, dar un studiu de anul trecut arată că victimele pisicilor sunt de ordinul zecilor de milioane. Se pare că pisicile omoară tot atâtea păsări câte mor din cauza coliziunilor cu stâlpi de telefonie, electricitate etc.
În fine, tot pe lista neagră a pisicilor ar mai fi parazitul Toxoplasma gondii care poate infecta orice ființă, dar se poate reproduce doar în intestinul pisicilor. În ultimii ani, oamenii de știință au început să suspecteze că parazitul schimbă comportamentul uman. Infecția latentă cu acest parazit modifică personalitatea stăpânului în timp. Oamenii care au fost infectați au o incidență mai mare de nevroze și schizofrenie și au reflexe mai slabe. Cercetările arată că sunt implicați mai des în accidente de mașină și chiar au o rată de suicid mai mare.
În orice caz, nu toată lumea care are o pisică va fi infectată cu acest parazit care se poate lua și prin consumul de carne gătită prea puțin. Iar infecția nu cauzează acest modificări, ci schimbările se observă la o rată puțin mai ridicată în rândul unora dintre milioanele de persoane infectate la nivel global.
Ce părere aveți, se potrivesc speculațiile cercetătorilor cu comportamentul pisicii dumneavoastră?
Puteți citi și:
FOTO Povestea lui Arthur, câinele vagabond care a participat la Adventure Racing
