Marea Barieră de Corali a rezistat în trecut unei creșteri a nivelului mării de până la 5 mm pe an, dar nu și stresului climatic. Un studiu recent arată că episoadele de albire, sedimentarea și încălzirea globală pot reduce drastic complexitatea și biodiversitatea recifului în următorii 50-100 de ani. Moartea unui recif antic în urmă cu 10.000 de ani oferă indicii clare despre riscurile actuale.
Un nou studiu paleoecologic arată că recifele de corali pot supraviețui creșterii nivelului mării, dar nu și stresului climatic.
Marea Barieră de Corali a supraviețuit în trecut unor epoci cu niveluri marine în creștere rapidă.
Această reziliență a fost posibilă doar în lipsa altor factori de stres de mediu.
Concluzia aparține unui studiu publicat recent de Universitatea din Sydney.
Cercetătorii au analizat fosile de corali, considerate capsule geologice ale timpului.
Acestea au fost extrase de sub recifele actuale, de pe fundul marin al zonei studiate.
Datele obținute au fost comparate cu evoluțiile climatice și oceanice din perioada actuală.
Reciful 4, o „proto-Barieră” cu lecții pentru prezent
Cercetarea s-a concentrat asupra unui recif antic, numit Reciful 4.
Acesta a existat acum aproximativ 11.450 – 11.110 ani, în timpul unei topiri accelerate a gheții.
În acea perioadă, nivelul mării creștea cu 3-5 milimetri anual, afirmă cercetătorii.
Este un ritm apropiat de cel înregistrat în prezent, în contextul schimbărilor climatice.
Reciful 4 avea o structură similară cu cea a Marii Bariere actuale.
Era compus din corali și comunități de alge comparabile cu cele moderne.
În pofida creșterii nivelului mării, acest recif antic a reușit să supraviețuiască inițial.
Totuși, o combinație de factori de stres a dus în cele din urmă la colapsul său.
„Reciful a murit în urmă cu aproximativ 10.000 de ani”, spun autorii studiului.
Aceștia indică mai mulți factori cauzatori:
- încălzirea apei;
- calitatea slabă a apei;
- sedimentarea;
- surplusul de nutrienți.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Nature Communications.
Moartea unui recif, nașterea altuia
După colapsul Recifului 4, un nou sistem coraligen s-a format mai aproape de țărm. Acest recif a evoluat ulterior în Marea Barieră de Corali cunoscută astăzi.
„Formarea recifului modern a durat între 1.000 și 2.000 de ani”, au explicat cercetătorii.
Structura noului recif a reflectat adaptarea la condiții mai stabile și mai puțin stresante.
Situația actuală: stres climatic cumulativ
Condițiile actuale pun însă presiuni majore asupra coralilor moderni.
„Coralii moderni se confruntă cu creşterea nivelului mării, mai multe valuri de căldură şi episoade extinse de albire”, a declarat coordonatorul studiului, Jody Webster, cercetător la Universitatea Sydney.
Albirea coralilor este un proces de stres fiziologic cauzat, în principal, de temperaturi ridicate ale apei.
Coralii trăiesc în simbioză cu algele microscopice numite zooxanthellae, care le oferă culoare și energie prin fotosinteză.
Când temperatura apei crește, coralii elimină aceste alge, devenind albi și mai vulnerabili la boli și moarte.
Dacă stresul termic persistă, coloniile de corali pot muri în doar câteva săptămâni.
Albirea nu înseamnă neapărat moarte, dar reduce semnificativ șansele de supraviețuire ale recifelor.
Evenimentele de albire în masă au devenit mai frecvente în ultimele decenii, din cauza încălzirii globale.
Pe lângă aceste amenințări, apare și impactul sedimentării și al creșterii nutrimentelor.
„Această combinaţie, în plus faţă de creşterea nivelului mării, reprezintă un motiv profund de îngrijorare”, a adăugat Webster.
Viitorul recifului: mai simplu, mai sărac
Dacă stresul climatic actual se menține, structura recifului se va modifica radical.
„Marea Barieră de Corali ar putea supravieţui, dar va suferi cel mai probabil o serie de schimbări importante”, avertizează Webster.
„Va deveni mai puţin diversă şi mai simplă din punct de vedere structural în următorii 50-100 de ani”, a precizat el.
Aceste modificări ar putea afecta mii de specii marine care depind de habitatul coraligen.
Pierderea diversității și complexității ar avea consecințe asupra pescuitului, turismului și echilibrului ecologic.
Lecții din trecut pentru un viitor incert
Studiul subliniază importanța înțelegerii evenimentelor ecologice din trecut.
„Înţelegerea schimbărilor de mediu care l-au influenţat pe Reciful 4 şi au dus în cele din urmă la moartea sa oferă indicii despre ceea ce s-ar putea întâmpla cu reciful modern”, a mai declarat Jody Webster.
Istoria oferă perspective asupra modului în care recifurile pot răspunde la stresul climatic acumulat.
Totodată, evidențiază că rata adaptării naturale este limitată în fața schimbărilor rapide.
O colaborare științifică internațională
Cercetarea a fost realizată de Universitatea Sydney în colaborare cu mai multe instituții internaționale.
Au participat Universitatea Naţională Australia, Universitatea Tokyo și Universitatea Nagoya din Japonia.
Echipa a inclus și cercetători de la Universitatea Granada (Spania) și Universitatea Aix-en-Marseille (Franța).
Proiectul face parte din Programul Internaţional de Descoperire a Oceanelor (IODP), o iniţiativă globală de cercetare marină.
Concluzii fără alarmism, dar cu avertismente clare
Autorii nu trag un semnal de alarmă apocaliptic, ci oferă o imagine documentată a riscurilor.
Recifurile au demonstrat capacitate de adaptare, dar doar în anumite condiții.
În lipsa reducerii stresului climatic și a intervenției umane pozitive, transformările pot fi ireversibile.
Studiul întărește concluziile altor cercetări recente privind degradarea coralilor.
Marea Barieră a suferit cinci episoade majore de albire doar în ultimii 10 ani.
Fără schimbări rapide în politicile climatice, complexitatea ecologică va fi serios compromisă.
CITIȚI ȘI:
Corespondență ONU | Cum văd tinerii implicarea lor în combaterea schimbărilor climatice
Un recif de corali necunoscut până acum a fost descoperit în Galapagos
