Strategia Energetică propusă de Ministerul Energiei ignoră tendințele tehnice, economice și climatice actuale și propune măsuri în contradicție cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor, consideră reprezentanții Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA).
Potrivit RWEA, documentul Strategiei Energetice prevede o capacitate adițională de energie eoliană de aproximativ 1.200 MW până în 2030, un obiectiv prea puțin ambițios față de beneficiile pe care această tehnologie le aduce consumatorilor.
Energia eoliană a devenit cea mai ieftină formă de generare a energiei, cu un cost mediu de instalare în România de aproximativ 1080 euro/kW și un cost egalizat al energiei (LCOE) de aproximativ 52 euro/MWh pe perioada de analiza a Strategiei”, spun reprezentanții RWEA.
Mai este loc pentru cel puțin 3.000 MW din surse eoliene
Un studiu al asociației, realizat cu sprijinul Deloitte, ale cărui date au fost trimise Ministerului Energiei în documentul de poziție la Strategia Energetică, arată oportunitatea tehnică și economică pentru capacități adiționale din surse eoliene de cel puțin 3.000 MW în orizontul de timp al Strategiei, ce vor crea o valoare adăugată de peste 5 miliarde de euro în perioada 2021 – 2030, în timp ce impactul investițiilor legate de dezvoltarea surselor regenerabile de energie va atinge 350 miliarde de euro în perioada analizată.
Întrucât fără barierele pentru integrare tehnologia eoliană ar fi competitivă pe piață, investițiile în domeniu vor putea fi realizate în următorii ani exclusiv din surse private și fără scheme de suport, fără a aduce costuri suplimentare în factura consumatorului final. Prin comparație, tehnologiile prevăzute de Minister pentru investiții (energie nucleară, energie din cărbune și centrale de acumulare prin pompaj) sunt cele mai scumpe forme de producție de energie, cu cele mai mari durate de realizare și vor avea nevoie de suport din partea consumatorului pe toată durata lor de viață”, mai spun reprezentanții RWEA.
Aceștia consideră că reziliența sistemului denotă teama de adaptare la o realitate în care tehnologiile și măsurile de integrare a acestora există și permit tranziția sistemului energetic către noua paradigmă în care consumul urmărește producția, iar consumatorul își asumă un rol activ.
Condiționarea dezvoltării surselor regenerabile de energie de existența unor capacități de stocare demonstrează o abordare minimalistă a soluțiilor pe care o piață competitivă de energie le poate oferi, neluând în calcul interconectarea piețelor europene, digitalizarea și descentralizarea consumului, gestiunea consumului într-o manieră agregată și inteligentă. O piață de stocare funcțională ar putea într-adevăr debloca investițiile private bazate pe noi tehnologii descentralizate din ce în ce mai competitive, care pot fi dezvoltate la momentul identificării necesității și a oportunității economice, investiții ce până acum au fost blocate de lipsa cadrului legislativâ”, mai spun reprezentanții asociației.
RWEA solicită autorităților române să analizeze mai bine contextul european și global și să nu excludă perspectiva unei economii competitive bazate pe energie ieftină și curată cu soluțiile cele mai economice pentru consumatori.
