Senatul a adoptat, luni, cu 54 voturi "pentru", 42 "impotriva" si trei abtineri, proiectul de lege care prevede inscriptionarea etichetelor de pe produsele alimentare cu buline rosii, portocalii sau verzi, dupa gradul de risc asupra sanatatii.
Proiectul introduce obligativitatea ca etichetele produselor alimentare sa contina o bulina, cu diametrul de 1,5 centimetri, de culoare rosie, portocaliu sau verde.
Astfel, bulina verde va fi aplicata pe ambalajele produselor alimentare sanatoase, bulina portocalie pe cele care trebuie consumate cu moderatie, iar cea rosie pe cele care pot avea efecte daunatoare asupra sanatatii.
Specialisti: Proiectul de lege este o initiativa buna, dar ne-realista
Gheorghe Mencinicopschi, director stiintific la Institutul de Cercetari Alimentare (ICA & RD), considera ca initiativa senatorului PDL este „o idee buna“, dar va fi foarte greu de pus in aplicare, poate chiar imposibil, din cauza ca „nu exista referentiale corecte stiintific pentru incadrarea alimentelor.“
„EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor – n.r.) nu a reusit, pana in prezent, sa puna la punct o metodologie de caracterizare a profilului nutritional al unui aliment“, a declarat prof. dr. Mencinicopschi, pentru green-report.ro.
Opinia lui Mencinicopschi este sustinuta de Nastasia Belc, director general al Institutului pentru Bioresurse Alimentare (IBA). Belc considera nerealist si inutil proiectul de lege initiat de Staicu .
„Produsele ecologice au deja certificate de la organismele autorizate, prin care se atesta faptul ca nu contin aditivi. Pentru ce mai este nevoie de buline verzi?“, a argumentat directorul general IBA.
Ministerul Sanatatii nu este de buna credinta. Ar fi trebuit sa interzica multe produse
Si Marian Cioceanu, actionar la Manor Center – laborator particulat de control al alimentelor, reclama ambiguitatea proiectului de lege.
„Daca EFSA nu a realizat o metodologie de caracterizare a profilului nutritional al unui aliment, atunci cum ar reusi Ministerul Sanatatii?“, se intreaba Cioceanu. Mai mult, el atrage atentia asupra faptului ca se poate „bulina“ sistemul de productie, nu calitatea unui aliment de a fi sanatos.
In plus, Cioceanu considera ca proiectul senatorului PDL Staicu are o abordare nefericita.
„Se lasa la latitudinea Ministerului Sanatatii (stabilirea criteriilor in baza carora vor fi acordate bulinele – n.r.), care daca ar fi fost de buna credinta ar fi trebuit sa interzica multe produse si/sau aditivi existenti, in prezent, pe piata romaneasca, care in alte tari au primit deja interdictie“, a declarat Cioceanu. El a precizat ca bulina verde se pune pe produsele care respecta normele bio, in Romania existand 19 firme de certificare ecologica.
Mencinicopschi: In lipsa unor repere stiintifice clare, legea poate fi folosita pentru manipularea consumatorului
In lipsa unei consistente stiintifice, prin existenta unor criterii de nutritie recunoscute legal, o astfel de lege poate fi folosita pentru manipulare.
„Fara referentiale stiintifice, alimentele cu bulina verde ar putea fi mai nocive decat cele cu bulina rosie“, a declarat dr. Mencinicopschi, care considera ca o abordare de marketing si-ar putea face foarte usor loc in detrimentul uneia bazata pe analize incadrate metodologic.
„Este ca si cum ar spune o companie ca laptele pe care il produce contine 30% mai mult fier decat laptele matern, dar nu precizeaza cat din acest procent este asimilabil de catre organism sau cat poate fi nociv. Asta in conditiile in care fierul din laptele matern este cel mai potrivit pentru sugar, iar laptele matern este hrana unica si fara echivalent pentru nou-nascutul oricarui mamifer“, exemplifica Mencinicopschi.
Un handicap pentru productia autohtona
Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA), spune ca este impotriva aditivilor in alimente si promoveaza hrana naturala, dar bulina rosie ar putea baga in faliment multi producatori romani, mai ales pentru ca produselor din import nu li s-ar putea aplica etichetarea.
“O solutie ar putea fi trecerea pe eticheta a procentelor de carne, slanina sau aditivi pentru mezeluri de exemplu. Aceasta informare ar fi binevenita pentru consumatori care ar putea sa decida in cunostinta de cauza ce cumpara. Iar bulinele, portocalii sau rosii, ar crea un handicap pentru productia autohtona si ar pregati terenul pentru cele din import, care au poate mai multe e-uri si termene de garantie mai mari”, a declarat pentru Green Report Dragos Frumosu.
Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), se arata intrigat de aceasta propunere legislativa si spune, la randul sau, ca, daca legea va fi aprobata, multi producatori vor intra in faliment, deoarece etichetarea cu bulina rosie va speria consumatorul, iar acesta va ocoli, cu certitudine, astfel de produse.
Bulina rosie, pe alimente, sperie la fel de mult ca bulina rosie de pe imobile
„Bulina rosie aplicata pe alimente poate fi comparata cu bulina rosie care s-a lipit pe imobilele cu risc foarte mare la cutremur. Cumparatorul va percepe aceste alimente ca fiind deosebit toxice si nu le va mai cumpara, iar cei care le produc vor intra, in cel putin un an, in faliment”, a spus Ilie Van.
Presedintele UCPR ridica si problema discriminarii la raft a produselor romanesti, care vor primi bulina, fata de produsele din import carora nu li se va impune, probabil, codarea pe culori.
“Cine va stabili criteriile dupa care alimentele vor fi etichetate ca fiind toxice sau nu? In plus, exista deja un cadru legal, in conformitatate cu normele UE, care reglementeaza etichetarea produselor alimentare. Pe fiecare aliment este specificat continutul, adica aditivi, substante alergene, pentru persoanele care au intoleranta. Cat despre aditivi, acestia sunt folositi in toata lumea, iar daca ar fi atat de periculosi, ar fi fost demult interzisi”, mai spune Ilie Van.
Vicepresedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara (Romalimenta), Mihai Visan, afirma insa ca “aceasta lege ar fi buna intr-un fel, deoarece consider ca nu au ce cauta pe piata alimentele care ar trebui etichetate cu bulina rosie. Asta presupune din start ca produsele care contin aditivi alimentari periculosi prezinta un risc crescut pentru sanatate”.
Producatorii traditionali si cei ecologici, incantati de buline
Presedintele FSIA, Dragos Frumosu, crede ca etichetarea cu bulina verde ar aduce si avantaje unor producatori, cum ar fi aceia de produse ecologice sau traditionale. Alimentele acestora castiga deja teren, desi preturile sunt mai mari cu 20%-30% fata de cele produse la scara industriala.
“Grija pentru sanatate ii face pe unii romani sa scoata mai mult din buzunar pentru a manca sanatos, iar eu sunt pe deplin de acord cu acest lucru. Dar nu bulina verde i-ar promova, in mod special, ci reducerea taxelor de la raft de catre unele lanturi de magazine”, explica Dragos Frumosu.
Ioan Tataran este presedintele Asociatiei Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice din Maramures, si producator de mezeluri bio. Este si unul dintre participantii la cunoscutul targ Slow Food care promoveaza mancarea naturala. Are o fabrica de afumaturi ecologice, carnati, toba sau salam, la 10 kilometri de Baia Mare si considera binevenita bulina verde pe alimente.
Criteriile de acordare a bulinelor vor fi stabilite de Ministerul Sanatatii, in functie de tipul si cantitatea aditivilor alimentari.
Propunerea legislativa a fost initiata de senatorul PDL Florian Staicu.
Senatul a fost prima Camera sesizata.
Sursa foto: max-photography
Citeste si:
Etichetele cu bulina, bine vazute de consumatori
"Bulina rosie" ar putea sa bage in faliment producatorii romani de alimente
