Aurul „dacic” de la Rosia Montana, exploatat inca din antichitate, este si in prezent o miza economica atat de puternica incat poate strivi orice opozitie. O demonstreaza chiar implicarea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, care a transat clar viitorul zacamintelor de aur.
Exploatarea aurului la Rosia Montana trebuie sa inceapa, a declarat aseara presedintele Traian Basescu. Seful statului sustine ca el a avut intotdeauna acest punct de vedere.
Dar in acest moment, exploatarea de la Rosia Montana ar fi mai necesara ca in trecut, intrucat pretul aurului pe piata mondiala a crescut: “Acolo sunt 300 de tone de aur si 1600 de tone de argint. Pretul aurului a crescut de la 620 de dolari uncia la 1890 de dolari uncia, iar pretul argintului a crescut de cinci ori in ultimii cinci ani”, a explicat presedintele Basescu.
Ecologie, istorie sau rentabilitate?
Razboiul de cucerire a aurului din muntii Transilvaniei a inceput acum 14 ani. Cea mai tenace organizatie interesata sa faca bani din aurul romanesc s-a dovedit Gabriel Resources –o firma din Noua Zeelanda.
In 1997, Gabriel Resources a pus piciorul in Romania, infiintand o companie mixta: Rosia Montana, Gold Corporation (RMGC). In cadrul acesteia, statul roman, reprezentat de Minvest Deva, este actionar minoritar, cu numai 20 la suta din actiuni. Decizia absoluta o are Gabriel Resources, cu 80 la suta din actiuni.
Pe site-ul propriu, RMGC sustine ca „urmeaza sa dezvolte cea mai moderna mina din Romania, la Rosia Montana, aducand beneficii importante economiei romanesti”. Cu alte cuvinte, RMGC stie ca decizia e deja luata, iar redeschiderea minei este doar o chestiune de timp. In ciuda sigurantei afisate de investitorul strain, proiectul minier de la de la Rosia Montana este cea mai controversata initiativa economica lansata in Romania dupa anul 1989.
Drama din Maramures
Opozitia s-a bazat pe criterii ecologice, istorice sau de rentabilitate. O serie de organizatii de mediu au lansat campanii de sensibilizare si de protest impotriva acestui proiect minier, care se bazeaza pe exploatarea aurului cu cianuri. Mai mult decat campania ONG-urilor, o lovitura neasteptata la adresa proiectului RMGC a reprezentat-o dezastrul ecologic inregistrat, in ianuarie 2000, la Baia Mare.
La acel moment, din iazul de decantare al firmei româno-australiene Aurul s-au scurs peste o sută de mii de tone de steril de flotație cu un conținut foarte ridicat de cianură și metale grele. Poluarea a lovit nu doar Romania, ci si Ungaria. Proprietarii australieni au lichidat afacerea de la Baia Mare si au parasit România, dar oamenii din Maramures sustin ca resimt si acum urmarile catastrofei ecologice.
Drama de la Baia Mare a sensibilizat opinia publica romaneasca si europeana, astfel incat ideea deschiderii unei noi exploatari miniere cu cianuri, la Rosia Montana, a fost, temporar, respinsa.
Totusi, RMGC a continuat cu tenacitate sa-si urmareasca proiectul, printr-o campanie economica si publicitara extrem de agresiva. Firma straina si-a pregatit investitia, incercand sa cumpere toate casele din Rosia Montana si aplicand, pe cele deja cumparate, afise in care anunta ca acestea au intrat deja in proprietatea lor. Astfel incat presiunea RMGC asupra locuitorilor ramasi in zona sa fie din ce in ce mai mare.
In replica, pe cateva cladiri din Rosia au aparut afise cu textul „Aceasta casa nu e de vanzare”, iar anul trecut, la Bucuresti, membrii organizatiei ecologiste Re.Generation au declarat, ironic, Ministerul Mediului si Padurilor drept „Proprietate SC Rosia Montana Gold Corporation SA”.
Printre localnicii din Rosia, parerile sunt impartite. Unii accepta proiectul economic, atrasi de ideea beneficiilor promise de RMGC – locuri de munca in zona, reabilitarea drumurilor si a cladirilor din regiune. Acestia s-au grupat intr-o asociatie, "Pro Dreptatea Rosia Montana”, care sustine ca respingerea proiectului RMGC ar insemna lichidarea mineritului – singura sursa de venit a localnicilor.
Presedintele face diferenta
Politicienii romani au avut, de-a lungul timpului, opinii divergente in chestiunea Rosia Montana. Totusi, in ultimii ani, tendinta autoritatilor de la Bucuresti este aceea de a tolera proiectul minier. Ultima luare de pozitie in acest sens a apartinut presedintelui Traian Basescu, invitat, aseara, la o emisiune a televiziunii nationale.
Seful statului a recunoscut ca in Romania exista critici fata de acest program minier, fie din motive ecologice, fie din teama ca banii cuveniti statului roman vor intra in bugetul de stat sau in bugetul asigurarilor sociale. Seful statului a dezmintit insa aceste variante, sustinand ca aurul este necesar pentru a mari rezerva de aur a Bancii Nationale. Aceasta ar trebui sa creasca de la 103 tone, cat este in prezent, la 200 de tone, a precizat presedintele Romaniei.
Traian Basescu subliniaza ca statul roman are o redeventa de 4 la suta la Rosia Montana, ceea ce inseamna ca, din cele 300 de tone de aur extrase, statul roman ar primi 12 tone. Presedintele nu a indicat nici un termen legat de momentul inceperii exploatarii la Rosia Montana, explicand ca acest detaliu trebuie stabilit de Guvern.
Romania va deschide doua noi zacaminte de aur
Pe de alta parte, Romania va deschide in curand alte doua zacaminte de aur, unul de circa 50 de tone de aur, celalalt de 54 de tone, a anuntat presedintele Basescu. El a evitat sa precizeze pozitia acestora, declarand doar ca zacamintele se afla “pe teritoriul national” si ca vor fi exploatate de companii romanesti.
Mihai Diac
Citeste si: Kelemen Hunor: Gold Corporation a promis bani pentru salvarea patrimoniului cultural al Romaniei
