Reteaua de colectare a apelor uzate si pluviale ale Bucurestiului va fi reabilitata in cadrul unui proiect derulat de compania Apa Nova, in valoare de 39 de milioane de euro. Investitia va permite modernizarea pana in anul 2013 a retelei de canalizare, care functioneaza in prezent la o treime din capacitate.
Caseta de colectare este o sectiune delimitata a raului Dambovita care permite evacuarea apelor uzate si a celor pluviale din Bucuresti. Obiectivul a fost preluat in luna mai de Primaria Capitalei de la Adminstratia Nationala ”Apele Romane” pentru a fi reabilitat.
Caseta are in prezent o capacitate de aproximativ 120 metri cubi/secunda, aproa-pe o treime din debitul pentru care a fost proiectata. Proiectul este o investitie de 39 de milioane de euro, bani proveniti de la Apa Nova, si presupune prima actiune de curatare a blocajelor, de la darea in functiune a casetei, acum 24 de ani, in 1987. Specialistii estimeaza ca in urma lucrarilor vor fi eliminati circa 40.000 metri cubi de namol depozitat in interiorul casetei. Lucrarile vor fi realizate de echipe speciale de interventie si de scafandri.
Caseta este un colector de canalizare cu o baza de 3,3 metri si o inaltime de 2,4 metri, care aduna apele uzate si pluviale, impiedicand inundarea strazilor Capitalei.
Se vor rezolva problemele de conectare directa a casetei cu descarcare in raul Dambovita si se vor elimina 25 de blocaje majore, importante cantitati de deseuri si alte materiale sau aluviuni, care se gasesc in colectorul casetat. In acest moment, colectorul poate evacua aproximativ 47% din debitul pentru care a fost proiectat, din cauza diverselor blocaje care exista in caseta. Dupa eliminarea acestora, caseta isi va reveni in proportie de 70-75% intr-o prima etapa, urmand sa fie tranformata, pana in 2013, intr-un colector de canalizare modern”, a explicat directorul general al Apa Nova, Bruno Roche.
Compania este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare din municipiul Bucuresti si deserveste aproximativ 1.700.000 de locuitori ai Capitalei.
Canalizarea nu este groapa de gunoi
Pe langa problema blocajelor, ce va fi rezolvata etapizat de Apa Nova pana in 2013, functionarea retelei de canalizare a Bucurestiului este afectata de neglijenta locuitorilor.
Desi a fost proiectata sa colecteze numai apele uzate si pluviale, canalizarea este blocata de obiectele aruncate de bucuresteni: de la materiale textile la bucati de scaune, usi de frigider si roti de masina.
Pe langa indolenta locuitorilor, mai exista si cazuri in care „drumarii” asfalteaza strada cu tot cu gurile de scurgere. Lucratorii Apa Nova au descoperit si guri de scurgere facute pe trotuar, unde apa nu are cum sa ajunga de pe strada, daca tinem cont de legea gravitatiei.
„Mai exista si evenimente care nu pot fi controlate, cum au fost ploile din anul 2005, cand colectorul principal ar fi trebuit sa evacueze 800 metri cubi/secunda, adica de sapte ori mai mult decat este posibil”, spune directorul adjunct al Apa Nova,
Epsica Chiru.
In acest moment, peste 90% din locui-torii Capitalei au contract cu Apa Nova pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare. Restul au preferat sa aiba alimentare cu apa din surse proprii, prin foraje, asumandu-si insa riscul unei calitati slabe a apei subterane din zona Bucurestiului.
Suprafata betonata a orasului, cu 60% mai mare
Caseta a fost proiectata pentru nivelul anilor 1965-1970. Intre timp, orasul s-a marit, iar suprafata sa „impermeabila”, adica betonata, a crescut cu aproximativ 60% din 1990 pana astazi, reducand masiv posibilitatea de evacuare naturala a apei prin sol.
„Aceasta lucrare hidrotehnica nu a fost finalizata si nu a fost verificata integral de la darea ei in exploatare, pana in anul 2010. Anul trecut, cu echipe speciale de scafandri dotati cu aparatura necesara, a fost verificata de Apa Nova. In forma actuala, are dificultati de acces si este nevizitabila in conditii normale de exploatare. Din cauza scaderii debitului de ape uzate si a infiltratiilor, nu se mai atinge viteza de autocuratare”, a precizat Chiru.
Reteaua actuala a fost conceputa dupa criteriul unui cost redus de exploatare si pentru asigurarea de servicii aferente unei populatii de sub un milion de locuitori.
Suprafata de colectare a apelor meteorice nu depasea la acea data 5.000 ha, iar impermeabilizarea solului era nesemnificativa. In prezent, sistemul unitar de canalizare trebuie sa raspunda nevoilor unei populatii ce depaseste doua milioane de locuitori, iar suprafata de colectare a apelor meteorice depaseste 23.000 ha.
Elementele sistemului de canalizare din Bucuresti
peste 100.000 racorduri ale imobilelor, cu o lungime totala de aproximativ 800 km
aproximativ 61.000 camine de inspectie
aproximativ 2.100 km lungimea totala a retelei de canalizare (canale serviciu, canale colectoare)
aproximativ 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale, cu o lungime totala a racordurilor de aproximativ 210 km
23 de statii de pompare
caseta de apa uzata de sub albia amenajata a raului Dambovita
Statia de Epurare a Apelor Uzate Glina (proiect al municipiul Bucuresti, in curs de executie)
Raluca Petrescu
Citeste si:
Statia de epurare Glina va functiona din aceasta vara
