România are suficiente stații de încărcare raportat la numărul de vehicule electrice care circulă pe străzi, iar în următorii ani vor fi instalate și altele, astfel încât să se ajungă la țintele europene și distanța dintre aceste facilități de încărcare să nu fie mai mare de 60 – 70 de kilometri.
Printre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă România este însă birocrația, după cum au atras atenția participanții la Conferința „Decarbonificarea transporturilor și reducerea poluării în orașele României”, organizată de publicația Green Report.
Printre problemele semnalate a fost însă și faptul că stațiile care urmează a fi instalate cu finanțare prin PNRR ar urma să fie gratuite pentru utilizatori, în condițiile care alte finanțări – prin AFM sau alte tipuri de granturi – nu impus o astfel de condiție. Atât primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cât și reprezentantul Renovatio Mobility, companie care se ocupă cu instalarea de astfel de stații, Alexandru Teodorescu, au spus că nu vor aplica pentru obținerea de finanțări prin PNRR, dacă această condiție a gratuității va fi menținută. Ministrul mediului, Tanczos Barna, anunțase anterior că 15 mii de stații ar putea fi finațate prin PNRR, în următorii 4-5 ani.
Renovatio Mobility: 222 de stații în 2,5 ani
Renovatio Mobility își propune să instaleze 222 de astfel de puncte de încărcare în următorii 2,5 ani. Banii sunt obținuți din fonduri europene, direct de la Bruxelles. Prin acest proiect, UE își propune să instaleze 2 mii de stații de încărcare ultrarapidă, timpul de încărcare fiind de 20 de minute, în 22 de țări. Ținta este să se ajungă la stații de încărcare aflate la o distanță de 60 – 70 km una de cealaltă, în toată Uniunea Europeană, iar numărul acestora va fi de 6 – 8 milioane până în 2030, după cum a explicat Alexandru Teodorescu, managing partner Renovatio Mobility.
O premieră în cadru proiectului va fi instalarea a 20 de stații de 350 kw dedicate transportului greu, care vor veni cu o infrastructură dedicată – parcări, acces pentru camioane. Potrivit lui Teodorescu, este cel mai mare proiect cofinanțat de UE de infrastructură aproape 70 de mil de euro.
„Din ce în ce mai mulți posesori folosesc mașina electrică pentru a merge la munte, mare, în străinătate. Focusul lor nu mai e doar pe zonele urbane”, a spus Teodorescu. El a reamintit că ultimul studiu al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile, arată o creștere de 400% a numărului de mașini electrice în România, în prima parte a lui 2022 comparativ cu 2021 – de la 874 la 4.400. Prin comparație, în UE, cresterea a fost de 28%. „La nivelul UE înmatriculările de mașini pe benzină au scăzut cu 20%, cele diesel cu 30%. Se vede un trend clar”, a mai spus el.
Al patrulea program AFM
Vicepreședintele AFM, Andrei Antipa, a spus că instituția se află la al patrulea program – care oferă finanțări pentru stații cu încărcare normală, de până la 22 kw, după ce au fost alocate finanțări pentru stații de mare putere și stații dedicate pentru municipii. Ulterior, joi, AFM a anunțat printr-un comunicat că în Programul Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi au fost aprobate 9 dosare în valoare de 4,8 milioane de lei.
Potrivit lui Antipa, AFM caută soluții pentru a finanța și branșamentul stațiilor – aceasta fiind una dintre dificultățile apărute în trecut.
Teodorescu a admis, la rândul său, că birocrația este cea mai mare problemă. Compania a avut probleme în identificarea unor terenuri pentru stațiile de încărcare, dar și autorizarea merge greu. „Am început autorizarea pentru 20 de locații în iunie anul trecut. Am avut 18 luni pentru autorizare. Avem 60 de locații, apoi stațiile de încărcare pentru camioane. Pentru mine, acum e problema cea mai mare, dar între timp au apărut regulamente pentru simplificarea autorizării stațiilor”, a spus el.
Și primarul Timișoarei s-a plâns de problema birocrației pentru primele 17 stații instalate. „Ne-au cerut descărcare arheologică pentru o săpătură de 30 cm. Acum există un proiect să scoată autorizația de construire pentru aceste stații. Am avut o problemă cu ISC: toate stațiile au fost gata din primăvară, dar nu am putut să le punem în funcțiune pentru că ISC a amânat să dea OK-ul”, a spus Dominic Fritz.
La rândul său, fostul City manager al Capitalei, Sorin Chiriță, președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene, a spus că stațiile de încărcare nu ar trebui să aibă nevoie de studiu de fezabilitate, ci doar de un studiu de oportunitate. „Studiul de fezabilitate înseamnă muncă, dvs. o să aveți bani necheltuiți, cetățenii o să ducă lipsă de stații de încărcare. Am îngreunat procesul. Ar trebui să facem studii de oportunitate – care durează o săptămână și atunci accesezi direct programul. Nu este vorba de o construcție”, a menționat Chiriță.
La rândul său, expertul în dezvoltare durabilă Tudor Măcicășan a ținut să reamintească și că electrificarea este doar o mică îmbunătățire pentru chestiunea mobilității urbane. „Dacă toate mașinile ar fi înlocuite cu unele electrice, s-ar menține aceleași problemă cu locurile de parcare”, a afirmat Măcicășan, care a pledat pentru implementarea planurilor de mobilitate, pe care municipalitățile le au, dar nu le pun încă în practică.
Citește și: Cum și când se va calcula reducerea emisiilor de CO2 în urma aplicării programelor Rabla
