Dunărea este principalul fluviu al Europei, făcând legătura între Europa Centrală și regiunile din sud-est. Datorită suprafeței sale mari și habitatelor foarte diverse – insule de pietriș în partea superioară a fluviului, zone extinse de luncă împădurită și întinderi vaste de zone umede în partea inferioară – fluviul oferă condiții de viață favorabile pentru un număr mare de specii diferite. Întregul bazin hidrografic, inclusiv afluenții, găzduiește aproximativ 2.000 de specii de plante și 5.000 de specii de animale, inclusiv numeroase specii pe cale de dispariție sau aproape dispărute. Totuși, cunoștințele noastre despre bogăția biodiversității și complexitatea ecosistemelor sunt abia la început. Iată ce specii și arii protejate există în Delta Dunării.
Specii protejate de lege
Situată în Ucraina, România și Moldova, Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă naturală rămasă din Europa.
Ecosistemul unic și extins al Deltei include râuri nealterate, lacuri, mlaștini, stepe, dune, lagune și păduri de tip climax.
Aici se găsesc peste 60 de specii de pești, inclusiv patru specii de sturioni, dar și mamifere precum vidra și nurca europeană.
Coloniile de păsări care se reproduc aici, zeci de mii de exemplare, includ specii amenințate la nivel global.
Printre acestea se află cea mai mare parte a populației mondiale de cormoran mic și majoritatea pelicanilor comuni și creți din Europa
Citește și: Specii protejate in atentia ARBDD
Habitatele create de Dunăre și afluenții săi găzduiesc o combinație unică de specii.
O parte importantă a habitatelor Dunării este degradată de intervențiile omului.
Profilul și lățimea râului, adâncimea apei și viteza de curgere au fost modificate prin baraje, stavile și canale.
Speciile migratoare de pești au devenit victimele acestor transformări. Sturionii și lostrița sunt printre cele mai afectate, fiind izolate de zonele de reproducere și supuse suprapescuitului.
Multe dintre ele sunt astăzi în pericol critic sau aproape dispărute.
Dunărea și afluenții săi continuă însă să adăpostească o diversitate biologică remarcabilă.
În acest ecosistem se regăsesc aproximativ 2.000 de specii de plante vasculare și peste 5.000 de specii de animale.
Printre acestea se numără peste 40 de specii de mamifere, aproape 180 de păsări care se reproduc în regiune și circa 100 de specii de pești.
Lor li se adaugă mai multe specii de reptile și numeroase amfibii, confirmând complexitatea unică a acestui habitat.
Ultimele păduri mari de luncă și Delta Dunării sunt ultimele refugii din Europa continentală pentru vulturul codalb și pelicanii albi.
Deși castorii au fost aproape exterminați, aceștia au fost reintroduși cu succes în zonele superioare și mijlocii ale Dunării.
Majoritatea peștilor migratori, inclusiv sturionii și lostrița, sunt în pericol de extincție în bazinul Dunării, din cauza habitatelor degradate și exploatării excesive.
Citește și: Girafa și cimpanzeul, acum pe lista speciilor protejate
Peste 5.000 de specii de animale și plante trăiesc în Delta Dunării.
Tot aici se află peste 85% dintre speciile de păsări din România, multe strict protejate: cormorani, egrete, pescărei, dumbrăvence, chirighițe cu obraz alb, lebede, vulturi codalbi și cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
Problema sturionilor din Deltă
Sturionii, adesea numiți „fosile vii”, înoată în Dunăre de milioane de ani. Dar, din cauza pescuitului excesiv, distrugerii habitatelor și fragmentării fluviului, majoritatea speciilor native sunt acum în pragul extincției.
Două dintre cele șase specii de sturioni din Dunăre au fost deja pierdute; celelalte supraviețuiesc doar în populații dispersate.
Nouă țări de-a lungul fluviului Dunărea și-au unit forțele pentru a proteja unele dintre cele mai periclitate specii din Europa: sturionii.
În perioada 9–10 iulie, treisprezece parteneri de proiect și aliați strategici s-au reunit la București. Printre aceștia s-au numărat ministere naționale, universități, ONG-uri și instituții de cercetare.
Evenimentul a marcat lansarea proiectului „MonStur în Dunăre”, un efort transfrontalier pentru monitorizarea și protejarea sturionilor, pești migratori străvechi.
Cofinanțat prin Programul Interreg pentru Regiunea Dunării, proiectul are o durată de trei ani.
El va pune bazele primului sistem transfrontalier de monitorizare a sturionilor din bazinul Dunării și va contribui la conservarea pe termen lung a speciilor de pești migratori.
„Acest proiect transmite un mesaj clar: trebuie să acționăm împreună dacă vrem să salvăm sturionii pentru generațiile viitoare”, a declarat Gheorghe Constantin, manager de proiect (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România).
„Dunărea ne leagă – și eforturile noastre trebuie să o facă.”
Citește și: Un portofoliu digital pentru Marea Neagră mapează ariile protejate
Arii protejate din Delta Dunării
Delta Dunării cuprinde 20 de arii strict protejate, care în total însumează o suprafață de peste 50 000 ha, adică aproximativ 9% din arealul total al rezervației.
Cele mai importante dintre acestea sunt: Roșca – Buhaiova, Sărături – Murighiol, Insula Popina, Periteașca – Leahova, Grindul Lupilor și Chituc, Insula Ceaplace, Pădurea Letea și Caraorman, Lacul Nebunu, Sacalin – Zătoane, Lacul Belciug etc.
Citește și: 23 din cele 27 de specii de sturioni sunt pe cale de dispariție
- Roșca – Buhaiova (9.625 ha) este un complex de bălți și lacuri, unde se află în prezent cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa.
- Sărături Murighiol (87 ha) găzduiește o colonie de piciorong, ciocântors, rață cu ciuf și alte specii limicole.
- Insula Popina (98 ha), aflată pe lacul Razelm, adăpostește păsări migratoare care cuibăresc aici și este cunoscută pentru prezența singurului păianjen veninos din România (văduva neagră) și a miriapodului gigant.
- Periteașca – Leahova (4.125 ha) este un important loc de popas și hrănire pentru gâsca cu gât roșu, pelicani, rațe și călifari. Zona include grinduri nisipoase, Insula Bisericuța și lacurile Leahova Mare, Leahova Mică, Periteașca și Coșna.
- Grindul Lupilor (2.075 ha) – singura specie carnivoră de talie mare prezentă aici este șacalul auriu. Este o zonă esențială pentru reproducerea naturală a peștilor precum crapul, plătica și șalăul.
- Grindul Chituc (2.300 ha) include mai multe lacuri mici, importante pentru păsări în perioada de iarnă.
- Insula Ceaplace (117 ha) este una dintre cele trei locații din România unde se regăsesc colonii de pelicani creți.
- Pădurea Letea (2.825 ha) reprezintă cea mai nordică pădure subtropicală din Europa. Aici se întâlnesc specii rare de orhidee și numeroase păsări care preferă zonele terestre și sărăturile.
- Lacul Nebunu (115 ha) oferă condiții favorabile pentru cuibărit și hrănire pentru specii ca stârcul roșu, țigănușul, stârcul galben, stârcul cenușiu, lișița, corcodelul mic și cormoranul mic.
- Sacalin – Zătoane (21.410 ha) asigură habitat optim pentru cuibăritul lebedei, iar Insula Sacalin servește ca adăpost și loc de reproducere pentru numeroase specii limicole.
