Peste 20 de grupuri civice și ONG-uri din București cer Primăriei Capitalei și Consiliului General al Municipiului București (CGMB) să protejeze parcurile de distrugerile cauzate de festivalurile și concertele majore, anunță Fundația Comunitară București.
„Dorim prioritizarea dreptului tuturor cetățenilor la un mediu sănătos, protejând puținele parcuri existente de organizarea evenimentelor majore care implică montarea unor scene sau construcții temporare pe spațiul verde, folosirea instalațiilor cu sunet amplificat și program prelungit în noapte, ori îngrădirea accesului public la spațiul verde”, arată semnatarii scrisorii.
Ei cer Primăriei Municipiului București și Consiliului General, printr-un demers apolitic, pornit de la firul ierbii, să își asume rolul de protectori ai interesului public și să aducă modificări esențiale în avizarea, monitorizarea și aplicarea de sancțiuni, conform prevederilor legale în vigoare, pentru evenimentele de tip concerte și festivaluri organizate în parcurile din capitală.
Semnatarii subliniază că avem nevoie de evenimente culturale și de timp petrecut împreună, mai mult ca oricând. „Concertele și festivalurile sunt piloni ai dezvoltării pentru multe orașe și este evident că Bucureștiul are nevoie de ele. Însă, dacă nu sunt organizate cu grijă față de natură și oameni, în spații special amenajate pentru a primi mase mari de oameni, ajung să provoace doar nemulțumire utilizatorilor zilnici ai parcurilor, precum și celor care locuiesc în vecinătatea acestora, să afecteze grav și ireversibil patrimoniul verde al capitalei”, arată grupurile civice.
Reprezentanții societății civile mai subliniază că dezvoltarea reală nu înseamnă degradare și nu amanetează dreptul la un mediu sănătos al cetățenilor, garantat prin Constituție.
„Cu siguranță evenimentele culturale sunt relevante, dar PMB trebuie să vegheze ca maniera lor de desfășurare să nu intre în conflict cu respectul față de cetățeni și puținele spații verzi din capitală” – scrisoarea deschisă.
În acest moment, modul în care sunt avizate aceste evenimente de către Primăria Municipiului București și modul în care Poliția Locală monitorizează respectarea legislației cu privire la protecția spațiilor verzi și a nivelului admis de zgomot par să nu țină cont de interesul public, susțin semnatarii, arătând că „spațiile verzi și cetățenii din București sunt fără protecție în fața acestor abuzuri, iar acest lucru trebuie să se schimbe”.
Solicitările societății civile:
- Evenimentele organizate în parcuri nu trebuie să îngrădească accesul liber și gratuit la spațiul verde public. #parcNUțarc
„Dat fiind faptul ca ne situăm cu mult sub dezideratul de 26 mp de spațiu verde/capita, considerăm profund greșită restrictionarea accesului cetățenilor la spațiul verde public sau condiționarea de plata unui bilet. Atât în Izvor (iunie 2022), cât și în Grădina Cișmigiu (iulie-septembrie 2020), suprafețe mari din parc au fost închise pentru perioade lungi. În Parcul Regele Mihai I (Herăstrău), porțiuni din parc sunt permanent închise sub pretextul organizării unor evenimente culturale la terase”. - Evenimentele care concentrează mase mari de oameni și implică montarea de scene nu trebuie să fie organizate distrugând spațiul verde public. #dezvoltareNUdegradare
„Cea mai evidentă dovadă a faptului că acest tip de eveniment afectează puternic spațiul verde este starea în care se află Parcul Izvor după evenimentele organizate în aceasta vară, peluzele fiind distruse, pline de cioburi și mucuri de țigară. Totodată, arborii sunt afectați de circulația utilajelor grele în faza de instalare a echipamentelor, dar în lipsa Registrului Verde aceste prejudicii nu pot fi evidențiate pe termen scurt, mediu și lung. Parcurile din capitală nu sunt echipate logistic ori pregătite din punct de vedere peisagistic pentru a găzdui evenimente ample, cu mii de participanți, pe spațiul verde. Distrugerile cauzate deteriorează calitativ utilizarea parcurilor, cetățenii și natura fiind afectați pe termen scurt, mediu și lung”. - Evenimentele care folosesc sunet amplificat nu trebuie organizate în proximitatea zonelor rezidențiale: poluarea fonică afectează mediul și scade calitatea locuirii pentru vecini. #sunetNUzgomot
„Din punct de vedere legal, limita de zgomot în parcuri este de 60 dB (A), ceea ce exclude din start amplificarea sunetului în parc prin intermediul boxelor de mari dimensiuni. Atunci când zgomotul depășește această limită, el afectează ecosistemul parcului, clădirile din vecinătatea imediată și calitatea locuirii prin vibrațiile generate de sunetele amplificate. De asemenea, Legea 60/1991, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, nu permite continuarea activităților după ora 23:00. În cazul festivalului din Parcul Izvor, concertele s-au desfășurat până la ora 3:00 dimineața, în ciuda amenzilor pe care Poliția Locală le-a aplicat”. - Instituirea unor mecanisme clare și transparente de avizare, control și sancțiune, care să conducă la responsabilizarea organizatorilor de evenimente în spațiul public. #responsabilitateNUscuze
„Modul de redactare al protocoalelor pentru desfășurarea acestor evenimente este unul strict formal, cu preluarea unor reguli vag formulate, insuficient detaliate pentru protejarea spațiilor în care se desfășoară și non-conforme cerințelor particulare ale fiecărui loc.
O propunere este ca anterior instalării logisticii necesare desfășurării evenimentelor să se facă o constatare a stării inițiale a terenului public și preluarea spațiului sub rezerva depunerii unei garanții. Pe durata în care organizatorul ocupă domeniul public, Primăria Municipiului București, prin instituțiile publice din subordine, trebuie să monitorizeze respectarea condițiilor impuse de protocol în mod proactiv. Dacă termenii protocolului sunt încălcați, evenimentul trebuie sistat imediat, iar garanția reținută”.
„Vă rugăm să protejați, conform legii, dreptul legitim al cetățenilor la un mediu sănătos împreună cu integritatea și calitatea spațiilor verzi, găsind alte locuri mai potrivite pentru desfășurarea concertelor și festivalurilor decât parcurile din proximitatea zonelor de locuit. În acest scop, suntem deschiși la dialog și ne oferim sprijinul pentru reglementarea modului în care evenimentele publice de amploare sunt avizate și organizate în București”, se mai arată în scrisoare.
Semnatarii scrisorii care cer autorităților să protejeze parcurile sunt: Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, Grupul de Inițiativă Civică Izvor, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Grupul Inițiativa Favorit, Inițiativa Civică Bucureștii Noi, Grupul de Inițiativă Civică Parcul Herăstrău, Inițiativa Prelungirea Ghencea, Grupul de Inițiativă Civică Sala Palatului, Asociația Cartier Aviației, Acțiunea Comunitară Tineretului, Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești, Părinți de Cireșari – Piața Domenii, Floreasca Civică, ÎnCotroceni, Ești din Sectorul 5, dacă, Vrem schimbare, Grow Up Romania, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala teritorială București-Ilfov, Asociația Jumătatea plină, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Fundația Comunitară București, ActiveWatch
Citește și: Interviu: Cum a înfrumusețat GICC Rotonda Scriitorilor din Cișmigiu
