Sistemului de garanție-returnare (SGR) în România a schimbat radical felul în care sunt gestionate ambalajele reciclabile. PET-urile, sticlele și dozele de aluminiu au fost scoase, practic, din circuitul local de colectare selectivă și introduse într-un mecanism controlat de compania RetuRO,
Despre cum a afectat acest sistem colectarea și valorificarea deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud, despre pierderile și beneficiile aduse, am discutat pe larg cu directorul ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, Cristian Marius Niculae, una dintre cele mai performante asociații intercomunitare din țară în domeniul salubrizării.
„Am fost singurul ADI din țară care valorifica direct deșeurile”
Cristian Marius Niculae: Când am venit la ADI în 2021, am constatat că noi eram singurul ADI din România care valorifica direct deșeurile.
În restul țării, valorificarea o făceau operatorii de tratare a deșeurilor. Iar primăriile nu aveau niciun control asupra cantităților vândute și nici asupra prețurilor obținute.
Noi am decis că e mai corect ca ADI-ul, adică reprezentanții primăriilor, să se ocupe de valorificare.
Astfel, am putut să urmărim exact cantitățile colectate, calitatea materialelor și să negociem direct cu reciclatori serioși.
Rezultatul? În doar trei ani, am reușit să distribuim aproape 2 milioane de euro net către primării, bani obținuți exclusiv din vânzarea deșeurilor reciclabile.
Acești bani au fost folosiți doar în sistemul de salubrizare – fie pentru plata serviciilor, fie pentru investiții în infrastructură. Legea nu permite folosirea lor în alte scopuri.
A fost o decizie bună, care a adus beneficii directe comunităților locale.
„După introducerea SGR-ului, toate deșeurile valoroase s-au mutat în acest sistem”
Reporter: Ce s-a schimbat după implementarea SGR-ului?
Cristian Marius Niculae: Odată cu introducerea SGR-ului, lucrurile s-au schimbat radical.
Toate ambalajele de calitate – PET-urile, dozele și sticlele – s-au dus în sistemul RetuRO.
Practic, ne-au rămas doar fracțiile de plastic și metal murdare: caserole, folii, ambalaje alimentare care nu se pot recicla ușor.
Pentru cetățean, pare un avantaj: primește înapoi 50 de bani pentru fiecare ambalaj returnat. Dar, în realitate, nu e un câștig. E doar o returnare a unei sume pe care a plătit-o în momentul cumpărării produsului.
Este o falsă impresie de profit, însă un mare câștig pentru mediu – pentru că PET-urile și dozele nu mai ajung în natură.
În schimb, pentru sistemele locale de gestionare a deșeurilor, a fost o pierdere economică majoră.
Primăriile nu mai încasează veniturile din valorificarea acestor materiale, pentru că ele merg direct către operatorul SGR.
Din punct de vedere financiar, sistemul local a fost „golit” de cea mai valoroasă componentă a deșeurilor reciclabile.
Beneficii de mediu incontestabile
Directorul ADI Bistrița-Năsăud recunoaște că sistemul SGR a adus o schimbare vizibilă în ceea ce privește curățenia și responsabilitatea cetățenilor:
„Apele sunt mai curate, câmpurile și pădurile sunt mai curate, pentru că oamenii percep valoarea acelui PET de 50 de bani. Nu mai e o sticlă goală, e o garanție. Fiecare o păstrează și o duce la automat. Asta e un lucru foarte bun.”
În același timp, însă, spune că beneficiile de mediu vin cu un cost ridicat, iar acest cost este suportat, în final, tot de cetățean.
„Cărăm deșeuri goale cu camioane întregi”
Reporter: Ați semnalat și unele neajunsuri ale sistemului. Care sunt cele mai mari probleme?
C.M.N.: Problema principală este logistica. Ambalajele colectate prin SGR de la magazinele care nu dețin unități RVM sunt transportate întregi, pentru că trebuie să rămână intacte până la momentul scanării și verificării.
Asta înseamnă că se transportă aer, pur și simplu. De exemplu, ambalaje colectate din Bistrița ajung la centrul RetuRO din Apahida – peste 200 de kilometri – în camioane pline cu… aer. [Exclude P.E.T.-urile colectate prin RVM-uri, n.red]
Este o risipă uriașă de combustibil și o sursă de emisii de CO₂. Iar aceste costuri nu le plătește compania, ci se reflectă în prețurile produselor.
Din decembrie 2023 până în martie 2024, am observat că prețurile băuturilor au crescut cu 40–50%, pentru că producătorii au transferat costurile logistice către consumatori.
Dacă RetuRO ar investi mai mult în automate RVM care să mărunțească pe loc ambalajele, transportul ar fi de zece ori mai eficient.
Magazinele care nu dețin RVM, sunt obligate să primească reciclabilele și să le pună în saci sigilați pentru a se transporta la Centrul RETURO din Apahida, jud. Cluj.
Majoritatea magazinelor din rural dar și din orașe, cu excepția marilor lanțuri comerciale (care au RVM) colectează reciclabilele în saci care se transportă sigilați cu peturi și doze goale, nemărunțite până la cel mai apropiat centru RETURO.
Nu toate magazinele își permit RVM, dar sunt obligate să colecteze, adică să primească dozele și peturile de la cetățeni și să returneze garanția de 50 de bani.
Sacii aceia se adună si se trimit la centrul regional de colectare. Recipientele trebuie să fie întregi pentru că abia acolo intră în sistemul Returo.
Spre deosebire de RVM, unde se macină direct, pentru că intră automat în sistem și de acolo merg mărunțite.
De aceea, noi am cerut ca în fiecare localitate să existe astfel de automate, nu doar în orașe mari sau la supermarketuri.
„E absurd să plimbi ambalaje goale sute de kilometri, ca apoi să le mărunțești la destinație. Se poluează în numele protejării mediului”
spune Cristian Marius Niculae.
Cifrele vorbesc: cum s-au mutat deșeurile dintr-un sistem în altul
Reporter: Cum arată cifrele după un an de SGR?
C.M.N.: În perioada ianuarie–august 2024, în județul Bistrița-Năsăud s-au colectat prin SGR aproximativ 3.000 de tone de deseuri reciclabile din ambalaje, iar ADI a colectat 5000 de tone de deșeuri reciclabile.
În 2025, pentru aceeași perioadă, SGR-ul a crescut la 3.700 de tone, iar ADI a scăzut la 4.200 de tone, față de 5.000 în 2024.
De asemenea, trebuie spus că ambalajele colectate prin sistemul SGR sunt cele mai curate si toate merg în reciclare direct.
Noi, ADI DEȘEURI BN, prin sistemul de colectare, adunăm tot ce pun cetațenii în pubelele de reciclabil – adică deșeurile reciclabile care nu se duc la direct la reciclare, pentru că sunt murdare, multă folie murdară ce nu are interes pentru reciclatori întrucât necesită multă cheltuială pentru reciclarea ei: non ambalaje (plasticuri din tot felul de produse, vănițe, recipienți, butoaie și altele), hărtia și cartonul care nu face obiectul SGR-ului, ambalajele cu un volum mai mare de 3 litri, caserolele alimentare contaminate cu grăsimi și multe altele.
În prezent, din întreaga cantitate de plastic care se colectează într-un an prin sistemul nostru de colectare al județului Bistrița-Năsăud, cam 25% din cantitate merge la reciclare.
Restul este trimisă la valorificare energetică cu cogenerare de energie termică si electrică.
Practic, acel refuz de banda din fracția plastic are potențial energetic și e folosit ca un combustibil în cuptorul ce produce energie termică.
Un caștig este că nu îl depozităm pe groapa de gunoi. Dar valorificarea energetică nu este … considerată reciclare, potrivit legislației.
Practic, am pierdut aproape 1.000 de tone de reciclabil din sistemul nostru, dar ele s-au regăsit în sistemul SGR.
Așadar, totalul deșeurilor reciclabile a crescut, dar s-a mutat centrul de greutate dinspre autoritățile locale spre compania RetuRO.
„Cifrele arată clar că performanța de reciclare a crescut. Dar primăriile nu mai primesc acei bani. Și aici e problema”,
afirmă șeful Adi Deșeuri BN, Cristian Marius Niculae.
„Pubela galbenă e tot plină, dar cu altceva”
Reporter: Se vede o schimbare și la nivelul gospodăriilor?
C.M.N.: Da, și e interesant. Înainte de SGR, pubela galbenă – destinată plasticului și metalului – era plină cu PET-uri. După SGR, în continuare e plină, dar cu alte tipuri de deșeuri: folii, ambalaje alimentare, caserole.
Oamenii au devenit mai atenți, colectează mai mult, chiar dacă materialele nu mai au aceeași valoare economică.
Deșeurile care nu se pot vinde merg la incinerare. Adică sunt valorificate energetic, nu depozitate.
Nimic din ceea ce colectăm selectiv nu ajunge la groapa de gunoi. Asta e important.
Costurile ascunse: cine plătește, de fapt?
Implementarea SGR-ului a venit cu costuri mari, pe care, spune Niculae, le suportă tot cetățeanul.
„Sistemul e construit pe principiul poluatorul plătește. Dar, în realitate, plătește consumatorul. Taxele, prețurile, tot s-a dus în sus. Mediul a câștigat, dar cu un cost economic semnificativ. Asta trebuie spus deschis.”
În final, Cristian Marius Niculae nu contestă utilitatea sistemului, dar insistă că trebuie îmbunătățit.
„SGR-ul este un sistem bun, necesar și modern. A schimbat fața României. Dar trebuie corectate costurile, trebuie investit în tehnologie și în automate. E nevoie de echilibru între beneficiul de mediu și sustenabilitatea economică.”
„Eu sunt de acord cu sistemul, dar trebuie spus adevărul: s-a implementat cu costuri mari și fără infrastructură completă.
Noi am pierdut surse de venit, dar am câștigat o țară mai curată.”
Sistemul de Garanție-Returnare a adus o schimbare profundă în modul în care România gestionează deșeurile. Pentru prima dată, cetățenii simt că fiecare ambalaj are o valoare. Mediul este mai curat, iar rata de colectare a crescut vizibil.
Dar, așa cum subliniază directorul ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, prețul acestei transformări a fost ridicat: pierderi financiare pentru primării, costuri suplimentare pentru transport, și, în final, un efort plătit de fiecare cetățean.
„SGR-ul e un pas înainte pentru mediu, dar trebuie făcut sustenabil și inteligent. România e mai curată, dar și mai scumpă.” — Cristian Marius Niculae
Ce spune compania RETURO care administrează sistemul SGR?
În virtutea dreptului la replică, am solicitat un punct de vedere din partea companiei RETURO, pe care îl publicăm integral aici.
„După aproape doi ani de la debutul operațional al Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), România a făcut un progres semnificativ în direcția colectării și reciclării ambalajelor de băuturi.
În acest interval, aproximativ 7,5 miliarde de ambalaje au fost returnate, iar aproximativ 96% dintre acestea au fost predate către stațiile de reciclare – reprezentând peste 522.000 de tone.
SGR a contribuit la consolidarea infrastructurii naționale de reciclare, asigurând un flux constant și predictibil de materii prime secundare de înaltă calitate – PET, sticlă și aluminiu – și reducând semnificativ dependența României de importuri.
Pentru primele 9 luni ale anului 2025, rata de returnare a ambalajelor de băuturi SGR este de 82%, iar, în august și septembrie 2025, rata de colectare la nivel de lună a fost de 94% din totalul ambalajelor SGR puse pe piață.
Aceste rezultate confirmă eficiența sistemului, dar și implicarea activă a cetățenilor, comercianților și producătorilor într-un efort comun pentru protejarea mediului.
Reamintim că, prin funcționarea sa, SGR contribuie direct la creșterea ratelor naționale de colectare și reciclare, în concordanță cu angajamentele asumate la nivelul Uniunii Europene.
În calitate de administrator al SGR, RetuRO este conștientă de provocările inerente unui proiect de o asemenea amploare și, încă de la lansare, a tratat cu prioritate optimizarea fluxurilor logistice și a proceselor operaționale. În acest sens, compania lucrează constant la soluții de eficientizare care să asigure un echilibru între beneficiul de mediu și sustenabilitatea economică.
Pentru a face Sistemul de Garanție-Returnare mai accesibil și mai eficient, RetuRO derulează inițiative dedicate atât implicării comercianților, cât și consolidării gradului de participare a consumatorilor.
Anul acesta, am urmărit îmbunătățirea accesului la SGR prin accelerarea înrolării micilor comercianți, îndeosebi în mediul rural, acolo unde infrastructura de colectare și accesibilitatea reprezintă încă provocări. Decalajul urban-rural este o realitate generală, nu numai în ceea ce privește colectarea și reciclarea, însă facem progrese pe măsură ce tot mai mulți comercianți ni se alătură.
În ultimele luni, RetuRO a dezvoltat și testat soluția de RVM mobil, care presupune utilizarea unor mașini de capacitate medie, echipate cu automate RVM, care preiau de la comercianți ambalajele colectate manual de la clienți.
Soluția simplifică procesul logistic, prin faptul că asigură ridicarea și numărarea eficientă a ambalajelor colectate de către comercianți, oferind un grad ridicat de transparență cu privire la cantitățile de ambalaje predate către RetuRO, respectiv a sumelor pe care aceștia le vor încasa de la RetuRO pentru ambalajele predate.
În prezent, soluția funcționează în zece județe, iar feedback-ul primit de la comercianții care au avut ocazia să o folosească este foarte bun, astfel că se analizează extinderea sa în viitor.
Sistemul de Garanție-Returnare rămâne un proiect în continuă dezvoltare, construit pe baza unui parteneriat solid între mediul privat și cel public. RetuRO are la bază principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că, prin actul constitutiv, și-a asumat obligația de a reinvesti eventualul profit exclusiv în dezvoltarea sistemului.
Compania își menține angajamentul de a perfecționa permanent modul de funcționare al SGR, astfel încât acesta să continue să genereze rezultate concrete pentru mediu, economie și comunități.
