România trebuie să accelereze digitalizarea clădirilor, să își actualizeze strategiile și să aplice noile standarde europene privind eficiența energetică, în condițiile în care se apropie termene-limită importante și riscă sancțiuni pentru întârzierea transpunerii legislației. La conferința Green Report – Construcții și eficiența energetică a clădirilor. Soluții și oportunități, autoritățile, specialiștii și reprezentanții băncilor au vorbit despre provocările, blocajele administrative și soluțiile necesare pentru ca tranziția energetică în sectorul construcțiilor să devină realitate.
România are două termene esențiale în aplicarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), revizuită în 2024.
Până la 31 decembrie 2025, trebuie finalizat un prim draft al Planului Național de Renovare, cu măsuri concrete asumate.
Acest document trebuie să includă acțiuni aplicate, nu doar obiective strategice sau orientări generale.
Până în mai 2026, România trebuie să finalizeze transpunerea completă a EPBD în legislația națională.
Nerespectarea termenului poate duce la sancțiuni din partea Comisiei Europene și la extinderea procedurilor de infringement.
Discuțiile despre planul național de renovare, transpunerea directivelor europene și strategia privind fondul construit sunt tot mai urgente.
„Ne uităm la planul de renovare, la strategia pe care trebuie să o facem, la țintele pe care le avem și lucrurile care au rămas încă în pending,” a fost una dintre ideile de pornire ale conferinței organizate de Green Report, lansată de moderatoarea evenimentului, Raluca Fișer, președinta organizației non-guvernamentale Green Revolution.
Subiectele abordate au vizat inclusiv rolul băncilor și criteriile de finanțare, în contextul în care clădirile neperformante energetic devin din ce în ce mai costisitoare.
„Ne uităm la ce fac băncile, la cât de scumpă devine finanțarea dacă clădirile nu sunt verzi,” a subliniat Fișer.
Nu în ultimul rând, s-a pus accent pe responsabilitatea autorităților locale și a instituțiilor publice, care administrează un fond imens de clădiri.
„Impactul clădirilor publice asupra societății românești este major,” au remarcat organizatorii, evidențiînd nevoia unei abordări strategice la nivel de oraș.
România, între obligații europene și realitatea aplicării
Reprezentanții Ministerului Dezvoltării recunosc că România parcurge o perioadă complicată din punct de vedere legislativ și administrativ.
Reforma în domeniul construcțiilor eficiente energetic trebuie dublată de un efort susținut de formare și comunicare.
„Suntem într-un context foarte provocator și cred că sunt foarte multe lucruri care trebuie, atât înțelese, cât și comunicate, dar și învățate,” a declarat Anca Ginavar, Director tehnic, Direcția generală Dezvoltare regională și infrastructuri, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Ea a atras atenția asupra faptului că limbajul tehnic al directivelor europene trebuie tradus în educație și practică.
„Tot ce discutăm noi în europeneză și în limbaj de legislație, reglementări tehnice, obligații care se impun trebuie să se traducă atât în programele de formare la nivel universitar, cât și în formarea continuă a specialiștilor.”
Directiva privind performanța energetică a clădirilor: mai mult decât o transpunere
Noua Directivă privind performanța energetică a clădirilor va avea un impact major asupra sectorului, afirmă Ginavar.
Aceasta va introduce obligații clare pentru clădirile publice și private de a integra energie solară și de a atinge standarde mai ambițioase.
„Sunt obligații pe baza cărora toate clădirile publice și apoi cele private să capete o sursă de energie solară,”
a explicat oficialul.
Ea a menționat și tranziția de la nZEB (near Zero Energy Buildings) la ZEB (Zero Emission Buildings), subliniind ambiguitățile actuale din legislație:
„Conform legislației, așa cum a fost ea modificată în Parlament, clădirea nu prea e zero, e mai mult sursa de energie din care se încarcă, care e mai verde decât clădirea.”
Întârzieri legislative și obstacole administrative
România nu a reușit încă să transpună complet articolul 17 din directivă, în ciuda eforturilor tehnice deja finalizate.
„Am avut de transpus articolul 17 din Directivă, noi ne-am făcut treaba de mult, dar din cauza fluctuațiilor guvernamentale încă nu am reușit,” a spus Ginavar.
„O să fie a patra oară când reluăm circuitul ministerial.”
Reamintim că:
România se află deja sub procedură de infringement pentru netranspunerea articolului 17 din Directiva privind performanța energetică a clădirilor.
Comisia Europeană a transmis o notificare oficială în acest sens, solicitând remedierea întârzierii.
Dacă obligația nu este îndeplinită curând, țara riscă sancțiuni suplimentare.
Transpunerea acestui articol este esențială pentru alinierea legislației naționale la normele europene.
Pentru celelalte articole din directivă, termenul-limită este aprilie 2026.
Ginavar a precizat că există deja un grup de lucru dedicat transpunerii și că până la sfârșitul anului 2025 ar trebui să existe un prim draft al Planului Național de Renovare.
De la strategie generală la măsuri concrete
Strategia Națională de Renovare va trebui actualizată pentru a răspunde așteptărilor Comisiei Europene.
„Acum, Comisia Europeană așteaptă de la statele membre o abordare mult mai aplicată, cu programe de investiții asumate,” a subliniat Ginavar.
Scopul este atingerea țintelor asumate pentru 2030 și 2040, nu doar în plan strategic, ci prin măsuri concrete.
EFdeN: modele funcționale pentru viitorul construcțiilor verzi
Claudiu Butacu, președintele EFdeN, a evidențiat în cadrul conferinței impactul pe care respectarea riguroasă a normativelor îl poate avea asupra performanței energetice.
Organizația pe care o conduce a obținut una dintre cele mai înalte certificări LEED din România, fără a urmări în mod intenționat acest rezultat.
„Pur și simplu respectând normativele și construind sănătos, noi am reușit să obținem o certificare LEED Platinum la una dintre locuințe, cu cel mai mare punctaj, nedepășit de 3 ani de zile,” a declarat Butacu.
„Fără să ne fi propus să facem asta, doar pentru că am făcut lucrurile cum trebuie.”
Reticență istorică, dar schimbare în mentalitate
Butacu a amintit de scepticismul cu care era întâmpinată ideea de clădiri eficiente energetic în urmă cu doar câțiva ani.
„La conferințele de acum 6-7 ani, când se vorbea de standarde, normative noi, constructorii, dezvoltatorii imobiliari mă băteau pe umăr și-mi spuneau: Claudiu, stai liniștit că o să mai ocolim 10 ani sistemul ăsta.”
Astăzi, EFdeN a contribuit la construcția a patru prototipuri de locuințe nZEB și pasive.
Acestea integrează atât calculul amprentei de carbon, cât și soluții din surse regenerabile.
Totuși, provocările de implementare rămân.
„Legislația pare că ar fi simplă, dar mai sunt multe etape de implementare care suferă,” a punctat Butacu.
„Mulți ne-au acuzat că facem niște construcții scumpe. Noi credem că este forma noastră de cercetare, pe care am găsit-o împreună cu companiile private care ne-au oferit materiale.”
Proiectare integrată și educație pentru viitor
Experiența internațională a EFdeN, cu prototipuri construite și transportate în afara țării, a contribuit la schimbarea mentalității echipelor de specialiști.
Accentul se pune acum pe colaborarea interdisciplinară.
„Colegii mei, arhitecți, ingineri, structuriști, nu mai acceptă să nu lucreze multidisciplinar și interdisciplinar,” a subliniat Butacu.
„Tot ce înseamnă gândire și proiectare integrată, noi am ajuns să putem ridica o astfel de construcție în doar 10 zile, cu tineri fără experiență.”
EFdeN își propune acum să creeze o platformă națională pentru testarea soluțiilor sustenabile.
„Se schimbă lucrurile! Ne-am propus să facem o platformă unde să testăm tot ceea ce se dorește a fi la impact național. Să vedem cum facem noi să ne pregătim viitorii profesioniști în direcția asta.”
Finanțările verzi în România: potențial mare, realitate modestă
Deși interesul băncilor pentru finanțarea sustenabilă crește, cifrele arată că ponderea reală a acestor împrumuturi rămâne scăzută.
Iuliana Tiba, Director Mediu Social și Finanțare Impact Pozitiv la BRD Groupe Société Générale, a subliniat că nivelul actual al creditării verzi în România este mult sub potențial.
„Încă vorbim de un nivel foarte scăzut al finanțărilor verzi, undeva la circa 4% din totalul finanțărilor pe care băncile le oferă companiilor non-financiare,”
a spus Tiba, citând date ale Băncii Naționale.
Acest procent reflectă și suma globală a finanțărilor acordate pentru proiecte cu amprentă de carbon redusă sau performanță energetică sporită.
Situația este cauzată, în parte, de complexitatea procesului de evaluare și eligibilitate.
Reguli stricte și cerințe multiple
Pentru ca un proiect imobiliar să primească finanțare verde, este nevoie de documentație riguroasă și monitorizare permanentă.
Criteriile sunt aliniate cu standardele taxonomiei europene.
„Dacă vorbim de o clădire, ne așteptăm ca performanța ei energetică să fie foarte mare. Este foarte ambițios ceea ce ne așteptăm să vedem,” a explicat Tiba.
Procesul implică verificări externe din faza de proiectare și monitorizare strictă pe durata execuției.
„Trebuie să avem niște consultanți tehnici externi care să verifice, în prima fază, soluția tehnică și să ne confirme aceste criterii de eligibilitate,” a adăugat ea.
După finalizarea construcției, banca solicită rapoarte periodice privind performanța în operare.
Tiba a atras atenția că eficiența energetică nu înseamnă doar certificări, ci și comportament responsabil al utilizatorilor.
„Putem avea o clădire cu toate caracteristicile de eficiență energetică, dar în operare poate că nu ne uităm la consumurile de energie pe care le realizăm.”
Bucureștiul nu-și cunoaște clădirile: maparea digitală, o prioritate
Lipsa unei evidențe clare a fondului construit din Capitală este un obstacol major în planificarea eficientă și sustenabilă a orașului.
Bogdan Suditu, președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajare a Teritoriului din București, a atras atenția asupra acestei lacune majore: „Cred că nu știm câte sunt și cum sunt”, a declarat el în cadrul conferinței.
În prezent, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București-Ilfov (ADIZMB), împreună cu Primăria Capitalei, lucrează la maparea tuturor clădirilor.
Această inițiativă face parte din proiectul Hub de Mobilitate și Management Urban, care are ca primă etapă digitalizarea și centralizarea informațiilor despre clădiri.
Proiectul își propune să conecteze bazele de date ale primăriilor, ministerelor și chiar ale băncilor.
„Vrem ca informațiile privind eficiența energetică, consolidarea sau avizele administrative să fie asociate fiecărei clădiri și centralizate,” a explicat Suditu.
Un obiectiv important este integrarea acestor date în tranzacțiile imobiliare și în procesele administrative.
Obiectiv 2026: digitalizarea fondului construit
Suditu a precizat că termenul pentru finalizarea acestei etape de digitalizare este 2026.
Însă procesul se lovește de dificultăți, inclusiv lipsa unei baze de date complete la ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară).
„Sunt cu galben doar clădirile care au trecut printr-un proces de vânzare-cumpărare. Sunt foarte multe fără informație digitală,” a explicat Suditu.
De asemenea, Direcțiile de Taxe și Impozite Locale folosesc sisteme digitale incompatibile între ele, ceea ce face imposibilă o imagine unitară a orașului.
Planul de Acțiune Oraș Verde: risc de stagnare
Un alt instrument important pentru eficiența energetică este Planul de Acțiune Oraș Verde, document strategic aprobat în anii anteriori.
Acesta conține acțiuni „hard și soft” pentru transformarea fondului construit și atingerea neutralității climatice.
„În ultimii doi ani s-au aliniat planetele în sensul măsurării și construirii documentelor strategice și direcțiilor de acțiune,” a spus Suditu.
Totuși, el și-a exprimat îngrijorarea că lipsa unui primar general ar putea afecta continuitatea acestui plan.
Fragmentare instituțională: obstacol major
Suditu a criticat și lipsa de coordonare între instituții publice, mediul privat și universitar.
Această fragmentare afectează grav capacitatea orașului de a avansa către țintele de eficiență energetică.
„Fragmentarea interinstituțională și lipsa de dialog dintre instituții și sectorul privat, sectorul universitar, producătorii de date, constructorii, nu ajută la îndeplinirea țintelor comune,” a avertizat el.
CITIȚI ȘI:
Românii evită investițiile în eficiența energetică din cauza costurilor
MIPE prelungește termenele pentru voucherele de eficiență energetică
Eficiența energetică a clădirilor: facturi reduse, apoi sănătate | Studiu
