Schimbările climatice produc efecte în lanț și exacerbează valurile de căldură și seceta. Michael Mann, profesor în Departamentul de Științe ale Pământului și Mediului din cadrul Școlii de Arte și Științe a Universității din Pennsylvania, cercetează, împreună cu colegi de la Universitatea Clemson, Universitatea California Los Angeles și Universitatea Columbia, cum funcționează aceste mecanisme, scrie ScienceDaily.
Cercetările lor oferă noi înțelegeri cu privire la predicția interacțiunii acestora, ceea ce va oferi o abordare mai clară și mai holistică pentru oamenii de știință și decidenții politici în prevenirea și pregătirea pentru evenimentele meteorologice extreme.
„Doream să vedem cum modelele climatice de ultimă generație utilizate în cele mai recente rapoarte de evaluare ale Panelului Interguvernamental privind Schimbările Climatice abordează episoadelor de valuri de căldură și secetă care au generat unele dintre cele mai grave incendii de pădure pe care le-am văzut în istoria recentă„, spune Mann. „Doream, de asemenea, să înțelegem mai bine cât de des au loc aceste evenimente, durata lor tipică și intensitatea lor, pentru a îmbunătăți nu numai prognoza noastră, ci și abordările de reducere a daunelor ulterioare asupra vieții umane.”
Cercetătorii documentează efectele distructive ale secetelor și incendiilor tot mai severe care au avut loc în ultimii trei ani.
„Două evenimente remarcabile„, spune Mann, „au fost incendiile de pădure din California din 2020 și sezonul incendiilor de vegetație din Australia din 2019-2020, care a durat aproape un an întreg și a devenit cunoscut sub numele de Vară Neagră. Acestea sunt cunoscute sub numele de evenimente de secetă compusă și val de căldură (engl. – compound drought and heat wave – CDHW) și se referă la situațiile în care o regiune suferă de temperaturi ridicate prelungite și lipsă de apă.”
Aceste condiții pot apărea simultan și pot agrava impactul reciproc, spun cercetătorii, și pot duce potențial la boli și decese legate de căldură, lipsă de apă pentru consumul uman și agricultură, scăderea recoltelor, creșterea riscului de incendii de pădure și stres ecologic. Ei mai remarcă că schimbările climatice antropogenice – schimbările climatice determinate de activitatea umană – pot contribui la frecvența și severitatea acestor evenimente.
Cercetătorii au comparat două traiectorii socioeconomice contrastante: scenariul extrem sau cel mai rău caz, în care societatea nu reușește să diminueze efectele schimbărilor climatice antropogene, și un scenariu moderat, în care se iau unele măsuri conservatoare și se fac eforturi pentru a le respecta.
În scenariul cel mai rău caz, au constatat că, până la sfârșitul secolului XXI, aproximativ 20% din suprafața globală a pământului este așteptată să fie martoră a aproximativ două evenimente CDHW pe an. Aceste evenimente ar putea dura aproximativ 25 de zile și vor înregistra o creștere de patru ori a severității.
„Comparativ, frecvența medie a evenimentelor CDHW în perioada de referință recent observată a fost de aproximativ 1,2 evenimente pe an, care au durat mai puțin de 10 zile, cu o severitate mult mai redusă„, spune Mann.
Cele mai vulnerabile regiuni geografice, cum ar fi estul Americii de Nord, sud-estul Americii de Sud, Europa Centrală, estul Africii, Asia Centrală și nordul Australiei, se așteaptă să experimenteze cele mai mari creșteri ale frecvenței CDHW până la sfârșitul secolului XXI.
„Interesant, locuri precum Philadelphia și unele regiuni din estul SUA sunt unde ne așteptăm să vedem o creștere a acestor tipuri de evenimente; mediile urbane în timpul verii vor fi martore la cea mai mare frecvență relativă a acestor evenimente„, spune Mann.
Necesitatea critică a măsurilor proactive
Cercetătorii subliniază amenințarea profundă reprezentată de evenimentele CDHW tot mai frecvente și intense în deceniile următoare și dependența aleasă a traiectoriei emisiilor în ceea ce privește severitatea acestor evenimente.
Pe măsură ce schimbările climatice continuă să se desfășoare, abordarea riscurilor tot mai mari asociate cu evenimentele CDHW devine crucială. Această studie contribuie la înțelegerea tot mai mare a schimbărilor proiectate în CDHW și subliniază necesitatea măsurilor proactive, inclusiv reducerea emisiilor și strategii de adaptare, pentru a construi reziliență și a proteja regiunile vulnerabile de impactul evenimentelor de secetă și valuri de căldură.
„Concluziile noastre oferă un context științific important pentru căldura record și incendiile de pădure pe care le vedem acum în Statele Unite„, spune Mann.
„Ele subliniază că trebuie să renunțăm cât mai curând posibil la combustibilii fosili pentru a preveni o înrăutățire a acestor combinații periculoase de căldură și secetă.”
***
Acest text a fost generat în parte cu ajutorul ChatGPT, model de generare a limbajului dezvoltat de OpenAI. După generarea limbajului provizoriu, autorul a revizuit, editat și modificat textul conform propriilor preferințe și își asumă responsabilitatea finală pentru conținutul acestuia.
Citește și: Echivalentul a 11 terenuri de fotbal de pădure sunt distruse în fiecare minut
