Schimbările climatice au fost responsabile pentru majoritatea dezastrelor umanitare de anul trecut care au fost subraportate de presă, conform unei analize a peste un milion de știri online.
Întregi populații au fost afectate de foamete în țări afectate de secetă și uragane cum ar fi Etiopia și Haiti, însă niciuna dintre crize nu a generat mai mult de 1.000 de știri.
În Madagascar, peste un milion de oameni au ajuns înfometați, pe măsură ce culturile de porumb, orez și manioc au fost distruse de secetă și condiții severe de El Niño. Criza a afectat aproape jumătate dintre copiii țării, însă agențiile media globale nu au acoperit aproape deloc subiectul.
„Oamenii care trăiesc în cele mai sărace state ale lumii sunt nu doar cei mai vulnerabili la schimbări climatice, ci și cei mai puțin echipați pentru a gestiona impactul din ce în ce mai semnificativ. Media nu trebuie să ignore asemenea crize și rolul pe care îl joacă schimbările climatice.”, a declarat Sven Harmeling, director al departamentului de schimbări climatice în cadrul Care International.
Asad Rehman, director executiv War on Want, a dat vina pe reportajele legate de schimbări climatice care arată mai degrabă imagini cu urși polari decât cu cei care mor din cauza lipsei măsurilor de combatere a crizei climatice.
„Din păcate oamenii care sunt sacrificați în fiecare zi din cauza crizei climatice sunt cei mai puțini responsabili pentru ea. Ei au fost făcuți invizibili în mod intenționat pentru că viețile celor cu piele neagră și maro nu contează.”, a declarat Rehman.
La nivel global, evenimentele meteo extreme au dus la aproximativ 5.000 de decese în 2018, iar aproximativ 29 de milioane de oameni au avut nevoie de ajutor umanitar și asistență de urgență.
Conform raportului, schimbările climatice au fost un factor determinant în dezastre civile înregistrate în Sudan, Ciad, Filipine, Madagascar, Etiopia și Haiti.
Nouă dintre cele mai neglijate zece tragedii au avut loc în state din Africa, Caraibe și Pacific. Viwanou Gnassounou, asistent al secretarului general al Grupului de State din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), a declarat că de multe ori, țările donatoare cer implicit țărilor să nu vorbească despre schimbările climatice atunci când oferă ajutor umanitar.
„Nu o spun niciodată în mod formal, dar face parte din conversație. Preferă ca tu să te condamni, susținând că nu ai avut o politică adecvată pentru a preveni dezastrul și acum ai nevoie de ajutorul lor.”
Până de curând, oamenii de știință evitau să asocieze evenimente meteo individuale cu schimbările climatice, însă în prezent, tot mai mulți cercetători au grijă să nu subestimeze tiparele meteo care corespund cu modelele climatice.
Anul trecut, Consiliul Ştiinţific Consultativ al Academiilor Europene (EASAC) a declarat că schimbările climatice din acest deceniu au fost responsabile pentru o creștere cu 50% a frecvenței inundațiilor și o creștere similară a furtunilor, secetelor și a valurilor de căldură.
Vara trecută, Organizația Meteorologică Mondială a descris valurile de căldură extreme ca „în concordanță cu ceea ce așteptăm ca rezultat al schimbărilor climatice.”
