Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a făcut publice concluziile unei ample verificări efectuate de Corpul de Control în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, cu un accent special pe Direcția Silvică Maramureș.
Rezultatele sunt, potrivit declarației oficiale, „extrem de grave”, dezvăluind un sistem disfuncțional cu pierderi economice masive, management defectuos și un mod de operare care compromite interesul public și protecția pădurilor.
Pierderi dramatice și management ineficient
„Profitul brut s-a prăbușit cu peste 83%, de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024”, se arată în raportul Corpului de Control.
Față de anul 2022, scăderea este și mai dramatică – aproape 90%.
Această tendință negativă, așa cum punctează Ministerul, este „reflexia lipsei unor mecanisme eficiente de control, a alocării defectuoase a resurselor și a unei toleranțe sistemice la ineficiență”.
În perioada 2020–2024, șase direcții silvice – Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea – au înregistrat pierderi în fiecare an. Alte patru – Caraș-Severin, Gorj, Maramureș și Sălaj – au avut pierderi importante în cel puțin doi ani consecutivi.
Prime pentru incompetență: peste 46 milioane de lei „nejustificate”
Deși performanța financiară a fost dezastruoasă, direcțiile respective au continuat să acorde angajaților calificative de „foarte bine” și „bine”.
Mai grav, „s-au acordat premii în valoare de peste 25 milioane lei în direcții care cumulau pierderi de aproape 70 milioane lei”.
În perioada 2021–2023, premiile nejustificate au generat un prejudiciu estimat la peste 46 milioane lei.
„Este o realitate care pur și simplu nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncțional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri și tot felul de alte beneficii”, a subliniat ministra Mediului.
Haos contabil în fondurile pentru regenerare și conservare a pădurilor
Fondul destinat regenerării pădurilor, esențial pentru viitorul pădurilor României, a fost gestionat haotic.
Deși în 2024 figura un sold aparent pozitiv de 389 milioane lei, „transferurile interne și dezechilibrele dintre direcții au generat un deficit real de peste 24,7 milioane lei”.
În mai mulți ani, între 2020 și 2024, fondul a înregistrat solduri negative, ceea ce ridică suspiciuni majore cu privire la modul de gestionare.
Cazul Constanța – cheltuieli de personal de aproape 3 ori mai mari decât cifra de afaceri
Un exemplu emblematic al dezechilibrelor financiare: „la Direcția Silvică Constanța, în anul 2024, cheltuielile de personal au depășit de aproape 3 ori cifra de afaceri (289,59%)”. Aceasta este o dovadă clară a unei gestiuni rupte de realitățile economice.
Sesizarea Parchetului și lansarea reformei
În fața acestor concluzii, ministra Mediului a declarat ferm: „Este responsabilitatea noastră față de cetățeni și față de pădure. Reforma Romsilva este nu doar necesară, ci inevitabilă. Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a asigura respectarea legii”.
Raportul a fost transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar procesul de reformă structurală a Romsilva este deja în derulare.
Care sunt direcțiile viitoarei reforme
Printre măsurile propuse se numără:
- Regionalizarea Romsilva și eliminarea zecilor de posturi de conducere inutile;
- Separarea contabilă a activităților secundare, pentru a opri drenarea banilor din activitatea principală – administrarea pădurilor;
- Corelarea activității directorilor și șefilor de ocoale cu indicatori clari de performanță.
Ministra a mai precizat:
„Pădurile României nu pot fi gestionate de o instituție care își pierde direcția și îngroapă adevărul sub birocrație.
Romsilva – un sistem pe marginea colapsului
Acest control oferă o imagine detaliată a unui sistem aflat în derivă, în care fondurile dedicate protejării pădurilor sunt folosite ineficient sau chiar abuziv.
Gestionarea pădurilor, o resursă vitală pentru România și un pilon esențial al tranziției verzi, pare să fi fost lăsată pe mâna unor structuri învechite, opace și lipsite de transparență.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, aceste disfuncționalități nu sunt doar cifre într-un raport: ele reflectă incapacitatea de a proteja și regenera pădurea noastră, compromițând eforturile naționale de adaptare la schimbările climatice, conservare a biodiversității și îndeplinire a obiectivelor Pactului Verde european.
Pentru ca pădurile României să rămână o resursă durabilă și o moștenire pentru generațiile viitoare, reforma Romsilva trebuie să treacă de la intenție la acțiune concretă.
Evaluările financiare și sesizările penale ar trebui să fie doar începutul. Este esențială o regândire profundă a modului în care pădurile sunt administrate – cu accent pe transparență, profesionalism și interes public.
