Dezvoltarea haotica a celui mai mare oras din Romania se manifesta si in domeniul infrastructurii pentru biciclisti. Teoretic, in Bucuresti, exista 100 de kilometri de piste pentru biciclete, amenajate, din bani publici, mai ales pe trotuare. Practic, multe dintre aceste piste sunt nefunctionale, iar unele sunt chiar periculoase din cauza diferitelor obstacole – constructii autorizate sau neautorizate, gropi, automobile parcate sau abandonate.
In Capitala, Politia Rutiera a adoptat o solutie radicala, amplasand la capetele pistelor indicatorul “Accesul interzis bicicletelor”.
Facilitatile dedicate transportului pe doua roti ii preocupa nu doar pe biciclisti, ci si pe toti adeptii unui stil de viata sanatos, indiferent ca folosesc sau nu bicicleta. Aerul nepoluat este un beneficiu al intregii comunitati, iar bicicleta este cel mai „verde” mijloc de transport, fiind utila mai ales in spatiile aglomerate din interiorul oraselor.
Foarte interesant este faptul ca, exasperati de blocajele din trafic, chiar soferii sustin ideea scaderii numarului de automobile si accepta extinderea transportului velo.
Asa se explica faptul ca, la ultimul mars pe doua roti al anului 2012, dedicat prezentarii revendicarilor comunitatii cicliste din Romania, au participat reprezentantii a peste 50 de organizatii neguvernamentale. Marsul ciclist s-a desfasurat in Bucuresti pe 27 octombrie, sub lozinca „Existam si-o sa avem banda!”.
Amenajarile pentru biciclete: nefunctionale si ilegale
„Pistele pentru biciclete au fost nefunctionale inca de la executie si totusi au existat functionari care au acceptat sa pagubeasca bugetul orasului prin plata unor lucrari neexecutate sau executate ilegal”, au explicat participantii.
Din cauza numarului foarte mare de masini in trafic, precum si a modului agresiv de conducere practicat de unii soferi, locuitorii marilor orase ale Romaniei ezita sa mai iasa pe bicicleta sau prefera sa pedaleze pe trotuar.
In Bucuresti, cei 100 de kilometri de piste trasate pe trotuar ridica mari probleme. Pe de o parte, ele genereaza un conflict intre biciclisti si pietoni, care ajung sa-si dispute aceeasi „poteca” si se pun in pericol unii pe altii. Pe de alta parte, pistele sunt intrerupte de diverse constructii amplasate pe trotuar, precum si de nelipsitele gropi.
Iar daca exista o fasie de pista fara gropi si fara vreo taraba pozitionata pe ea, pe aceasta pista „curata” gasim, de multe ori, un automobil parcat.
„Potrivit datelor oferite de Politia Romana, numarul masinilor inmatriculate in Bucuresti a crescut de 12 ori in ultimii 20 de ani – de la 180.000, in 1989, la circa doua milioane in prezent. Pe de alta parte, 20% din bucuresteni conduc in mod regulat o masina”, a declarat, pentru Green Report, Marian Ivan, membru fondator al Organizatiei pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR).
Potrivit acestuia, in ultimii ani statele occidentale nu mai incurajeaza cresterea numarului de masini, preferand sa sustina transportul pe bicicleta.
Pistele din oras, ca o poteca de munte
In vestul Europei, pentru deplasarea in marile aglomerari urbane sunt preferate bicicletele tip city, usoare si confortabile, prevazute, de multe ori, si cu un cosulet pentru cumparaturi. In schimb, in Romania, peste jumatate din bicicletele vandute sunt de tip mountain bike (MTB). Explicatia este simpla: ele sunt cele mai solide biciclete, capabile sa reziste nu doar pe drumuri de munte, ci si la sarituri peste bordurile trotuarelor sau prin gropile de pe strazile oraselor.
Conform unui studiu intocmit de Daedalus Millward Brown pentru Asociatia Green Revolution, mai mult de 50% din posesorii de biciclete din mediul urban detin biciclete MTB. Pe locul al doilea sunt bicicletele de oras, aflate in dotarea a 24% din ciclistii romani. Potrivit aceluiasi studiu, suma medie platita de romani pentru achizitionarea unei biciclete a fost, in anul 2012, 540 de lei.
Calitatea creste insa proportional cu pretul, astfel ca bicicletele oferite pe piata romaneasca de marile firme producatoare sau importatoare ajung uneori sa coste cat un automobil. De exemplu, firma Mos Ion Roata, unic importator al marcii americane Felt in Romania, are la vanzare biciclete MTB cu preturi de la 250 de euro pana la 8.000 de euro. Totusi, cumparatorii romani nu au, de regula, posibilitati financiare atat de mari.
„Fara discutie, bicicleta MTB este inca regina vanzarilor si gama de pret este intre 1.000 si 4.000 de lei”, a precizat, pentru Green Report, Roxana Bituleanu, administratorul firmei S.C. Mos Ion Roata SRL.
Roxana Bituleanu remarca totusi o diversificare a gusturilor clientilor romani: “Evolutia pietei se vede de la an la an, creste puternic piata de cursiere, cruisere, biciclete de copii. Oamenii isi consolideaza cultura si dorinta de a folosi bicicleta potrivita tipului de activitate pe care il fac frecvent. Deci nu mai folosesc MTB-ul pentru orice tip de plimbare”.
Cel mai important eveniment ciclist al anului 2012
Firma Mos Ion Roata a fost si unul dintre sponsorii Bike Fest 2012 – cel mai important eveniment anual dedicat ciclismului urban, organizat la Bucuresti, in zilele de 29 si 30 septembrie 2012, de Asociatia Green Revolution. Principalul sponsor a fost Raiffeisen Bank.
La eveniment au participat peste 3.500 de ciclisti.
„Au fost doua zile minunate! Competitiile si activitatile din cadrul Bike Fest au strans o multime de oameni in parc, marea majoritate pe biciclete. Cred ca nimeni nu se mai indoieste ca numarul biciclistilor este in crestere. Am dovedit, o data in plus, ca biciclistii urbani exista, ca trebuie sa fim recunoscuti, ca avem si noi drepturi. Si poate, in primul si cel mai important rand, dreptul de a imparti carosabilul cu soferii. Biciclistul urban face parte din traficul rutier”, subliniaza Raluca Fiser, presedintele asociatiei Green Revolution.
Bicicletele romanesti, fiabile si accesibile
Un detaliu foarte important, pus in evidenta cu prilejul Bike Fest 2012, a fost increderea bucurestenilor in bicicletele romanesti. Desi foarte multi participanti au venit cu biciclete proprii, majoritatea de fabricatie straina, iar unele dintre ele extrem de scumpe, pentru probele de concurs au fost preferate bicicletele romanesti. Multi concurenti au folosit biciclete I’Velo, puse la dispozitie de Raiffeisen Bank si Green Revolution. Bicicletele din programul I’Velo, fabricate de firma romaneasca DHS, si-au demonstrat fiabilitatea, in ultimii doi ani, in marile orase ale Romaniei. Iar, in 2012, toate bicicletele din programul I’Velo au fost noi.
„Anul acesta am avut un model de biciclete mult mai performant. Pe baza experientei acumulate si in parteneriat cu producatorul de biciclete, am imbunatatit performantele echipamentelor inchiriate. Bicicleta obtinuta este mai confortabila, mai fiabila si, nu in ultimul rand, arata mult mai bine”, a declarat Corneliu Belciug, director programe Green Revolution.
I’Velo este cel mai mare program de bike-sharing din Romania, lansat de Green Revolution si Raiffeisen Bank in primavara anului 2010. Programul s-a extins treptat, astfel ca, de-a lungul lui 2012, peste 180.000 de romani au folosit bicicletele I’Velo. In plus, studentii si angajatii marilor firme au avut la dispozitie programe speciale de utilizare a bicicletelor – „StudentObike” si „Biciclete cu cravata”.
Popularitatea acestor programe demonstreaza ca bicicleta este nu doar partenerul favorit pentru timpul liber, ci si un mijloc de transport din ce in ce mai apreciat de catre romani. Iar mersul pe bicicleta depaseste statutul de hobby si tinde sa devina o componenta a stilului de viata.
