România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului Social pentru Climă, ceea ce va crea o oportunitate semnificativă de a reduce rata sărăciei energetice la nivel național. Astfel, România va primi 9,25% (6 miliarde de euro) din pachetul de finanțare în valoare de 65 miliarde euro al Fondului Social pentru Climă, disponibil în perioada 2026-2032. Instrumentul de finanțare este menit să atenueze potențialele efecte negative asupra gospodăriilor generate de introducerea mecanismului de taxare a carbonului ETS 2. Acest nou mecanism de taxare a combustibililor fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și în transportul rutier va fi aplicat în UE din 2027. Fondurile vor trebui utilizate pentru investiții care să sprijine grupurile vulnerabile, cetățenii aflați în sărăcie energetică sau de transport, semnalează Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), într-un raport privind efectele aplicării ETS 2 asupra țărilor din regiune.
Raportul „Identificarea vulnerabilității la ETS 2 în regiunea Europei Centrale și de Est pe baza exemplului României și Poloniei. Recomandări pentru planurile sociale de climă” a fost realizat de CSD împreună cu organizații non-guvernamentale din Polonia (WiseEuropa) și Germania (adelphi, Berlin).
Potrivit raportului, statele membre din Europa Centrală și de Est au nevoie de o atenție specială în contextul aplicării ETS 2 și a Fondului Social pentru Climă. Acestea au propriile tipare de vulnerabilități energetice și de transport. Venituri mai mici decât media UE, un stoc mare de clădiri vechi și ineficiente energetic și dependența de combustibili poluanți pentru încălzire sunt toate caracteristici comune în întreaga regiune. Mai mult, în aceste țări, o mare parte a populației încă locuiește în zonele rurale, în case ineficiente din punct de vedere termic, fără resurse financiare pentru a le izola și prinse în utilizarea combustibililor ineficienți pentru încălzire. Toate acestea conduc la niveluri ridicate de sărăcie energetică.
„În România, gospodăriile care utilizează dispozitive pe bază de gaz pentru încălzirea locuințelor și sunt deja sărace energetic vor fi cele mai vulnerabile în fața ETS 2. Însă și alte tipuri de gospodării vor fi impactate indirect de către sistemul ETS 2. Prin urmare, o mare miză este de a dezvolta programe adaptate nevoilor energetice ale gospodăriilor cu venituri mici și medii care sunt vulnerabile în fața oricăror majorări de prețuri. Aceste gospodării sunt deja în precariat sau în risc mare de sărăcie energetică, dacă nu vor beneficia de intervenții pe termen lung. Una dintre cele mai importante sarcini ce revine autorităților în perioada următoare este de a identifica și profila gospodăriile care vor fi cel mai mult afectate. Această finanțare de 6 miliarde de euro de care va beneficia România va crea o oportunitate majoră de a reduce rata ridicată de sărăcie energetică înregistrată la nivel național, dacă vor fi identificate corect categoriile vulnerabile de consumatori”, a declarat Andreea Vornicu, cercetătoare în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației și co-autoare a studiului.
Pentru accesarea banilor disponibili prin Fondul Social pentru Climă, statele beneficiare trebuie să elaboreze, până la jumătatea anului 2025, planuri de acțiune clare și cuprinzătoare, care să identifice gospodăriile vulnerabile la creșterea facturilor la energie, precum și utilizatorii vulnerabili de transport.
Investițiile vor viza:
- decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire a clădirilor sau reducerea energiei utilizate de clădiri, inclusiv integrarea surselor regenerabile;
- accelerarea adoptării mobilității cu emisii zero, inclusiv infrastructura de realimentare și reîncărcare, trecerea la utilizarea transportului public și dezvoltarea unor mijloace multiple de transport;
- măsuri pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor cu venituri mici din clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice și pentru a aborda impactul social al prețului carbonului ETS 2 asupra utilizatorilor de transport cu venituri mici și medii.
În România, 37% dintre gospodării s-au aflat în sărăcie energetică în 2022, după ce și-au cheltuit peste 10% din venituri pe facturile de energie (electricitate și încălzire), potrivit modelărilor CSD bazate pe datele cuprinse în Ancheta bugetelor de familie realizată de Institutul Național de Statistică. Prin urmare, orice creștere suplimentară a prețurilor la gaze naturale, precum cea generată de ETS 2, ar aduce un cost suplimentar care se va reflecta în facturile la energie. Astfel, la un cost de 70 de euro / tona de CO2, cheltuielile totale ale unei gospodării se vor majora cu până la 5%, conform estimărilor cuprinse în raportul publicat astăzi de CSD. Pentru cei cu venituri medii, cheltuielile suplimentare vor fi în mare măsură legate de încălzire.
Gospodăriile aflate în primele două decile (praguri) de venit sunt cel mai puțin afectate, deoarece aceste gospodării folosesc în principal lemn pentru încălzire, un combustibil care nu este inclus în ETS 2. Cu toate acestea, aceste gospodării vor fi afectate indirect, deoarece orice creștere a prețului gazelor va conduce la majorarea cererii și, prin urmare, la creșterea prețurilor pentru combustibili alternativi, inclusiv lemn. Acest efect a fost înregistrat în România în iarna anului 2021/2022, când prețurile lemnului au crescut și încercările guvernamentale de a atenua efectele au rămas ineficiente (prețul plafon al lemnului legal a dus la o creștere a prețurilor de pe piața nereglementată).
Gospodăriile cu venituri medii vor fi în mare parte afectate direct de ETS 2, deoarece acestea sunt gospodăriile care nu au prea multă pârghie economică și fiecare modificare a prețurilor le afectează direct veniturile. În plus, aceste gospodării nu își pot permite investiții mari și au nevoie de sprijin guvernamental pentru trecerea la opțiuni de încălzire cu emisii scăzute de carbon, modernizarea clădirilor și alte măsuri pe termen lung.
În ceea ce privește transportul, cel mai mare impact, în jur de 4% asupra cheltuielilor totale, ar fi resimțit de gospodăriile aflate în decilele de venit cele mai mari, conform raportului publicat de CSD. Acest rezultat este în concordanță cu faptul că gospodăriile cu venituri mari tind să folosească mașinile personale pentru naveta zilnică mai mult decât gospodăriile cu venituri mici și medii. Cu toate acestea, o atenție specială ar trebui acordată mobilității consumatorilor din primele decile de venit, unde impactul redus poate ascunde o mobilitate limitată și nevoia de infrastructură și servicii de transport public mai bune.
Recomandările experților
Prin urmare, raportul cuprinde o serie de recomandări pentru o bună implementare a reformelor la nivel național:
- Identificarea gospodăriilor vulnerabile care vor fi afectate direct și indirect de ETS2;
- Elaborarea de politici personalizate, cu accent pe programe de reabilitare termică, inclusiv pentru populația rurală și gospodăriile cu venituri medii;
- Dezvoltarea unei structuri de lucru la nivel guvernamental care să poată coordona procesul de proiectare și implementare a planului social pentru climă;
- Consolidarea capacității administrative a autorităților naționale și locale relevante;
- Organizarea cât mai curând a consultărilor privind planurile sociale pentru climă, care să implice o gamă largă de părți interesate, pentru a crește gradul de conștientizare social și angajamentul de a folosi cât mai bine fondurile;
- Asigurarea transparenței plății fondurilor și un mecanism eficient de monitorizare a utilizării acestora.
Raportul „Identificarea vulnerabilității la ETS 2 în regiunea Europei Centrale și de Est pe baza exemplului României și Poloniei. Recomandări pentru planurile sociale de climă” a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitating Socially Just Carbon Pricing in Central and Eastern Europe”, parte a Inițiativei Europene pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică (BMWK).
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.
