Comisia Europeană a trimis un aviz motivat României pentru neîndeplinirea obligațiilor legale privind desemnarea și gestionarea siturilor Natura 2000. Dacă autoritățile nu iau măsuri în două luni, cazul poate ajunge la Curtea de Justiție a UE.
Comisia Europeană a anunțat că a transmis un aviz motivat României pentru că nu și-a respectat obligațiile asumate în cadrul Directivei europene privind habitatele.
Această directivă prevede ca statele membre să identifice și să protejeze situri importante pentru biodiversitate, incluse în rețeaua Natura 2000 – cea mai mare rețea de arii naturale protejate din Uniunea Europeană.
Conform regulilor europene, după ce un sit este aprobat de Comisia Europeană ca fiind de importanță comunitară, statul respectiv are la dispoziție șase ani pentru a-l desemna oficial ca Zonă Specială de Conservare și pentru a stabili obiective și măsuri concrete de protejare a speciilor și habitatelor din zonă.
Comisia amintește că, pe 2 iulie 2020, a transmis României o primă notificare oficială pentru că nu desemnase 382 de astfel de situri.
Mai mult, autoritățile române nu stabiliseră nici obiective de conservare specifice pentru aceste zone, ceea ce înseamnă că lipsesc direcțiile clare pentru protejarea biodiversității.
De atunci, România a făcut progrese parțiale: 213 situri au fost desemnate ca Zone Speciale de Conservare.
Totuși, rămân 169 de situri care nu au fost încă desemnate, ceea ce încalcă în continuare obligațiile legale. În plus, există și alte probleme:
-
16 situri nu au deloc obiective de conservare specifice;
-
208 situri au obiective incomplete;
-
măsurile de protecție stabilite pentru 10 situri sunt prea generale și nu pot garanta protecția eficientă a speciilor și habitatelor pentru care au fost create.
În aceste condiții, Comisia a decis să treacă la etapa următoare a procedurii de infringement și a transmis un aviz motivat. Aceasta este ultima etapă înainte de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, cea mai înaltă instanță în materie de drept european.
România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a corecta situația, în caz contrar riscă trimiterea în judecată.
Dacă acest caz ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și se dovedește că legea a fost încălcată, România poate fi sancționată cu amenzi – fie o sumă fixă, fie plăți zilnice până când situația este corectată.
Aceste sancțiuni pot afecta bugetul de stat și pot pune în pericol accesul la fonduri europene pentru proiecte viitoare.
Gropile de gunoi neconforme costă România milioane de euro
În 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că România nu respectă legislația europeană privind depozitarea deșeurilor, pentru că nu închisese 68 de gropi de gunoi neautorizate.
Din acest motiv, în decembrie 2023, Curtea a hotărât ca România să plătească o amendă de 1,5 milioane de euro, plus o penalizare zilnică de 600 de euro pentru fiecare depozit care nu fusese închis.
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) ar putea începe proiecte de închidere și ecologizare a gropilor de gunoi neconforme, în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene care a impus penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare depozit care nu a fost închis.
Costurile estimate pentru aplicarea modificărilor legislative depășesc 28 de milioane de lei în primul an și vor fi acoperite din bugetul de stat.
Pe termen lung, autoritățile estimează o creștere importantă a atragerii fondurilor europene nerambursabile și o reducere semnificativă a amenzilor impuse de Uniunea Europeană.
Totodată, această măsură ajută România să se apropie de standardele de mediu ale OCDE, un pas important în procesul de aderare la organizație.
Hidrocentralele controversate din ariile protejate ale României
Mai multe hidrocentrale planificate în situri Natura 2000 – printre care proiectele Bumbești–Livezeni (defileul Jiu) și Răstolița (Calimani–Giurgiu) – au fost reluate printr-un OUG din decembrie 2022, cu exonerări de la evaluări de impact ecologic.
Aceste proiecte vechi de zeci de ani amenință două parcuri naționale și 20 de situri Natura 2000 și au fost marcate de ilegalități și contestate în instanță.
Proiectul Răstolița, aflat încă din 1989 în fază înceată, ar afecta 10 râuri, 43 arii protejate și 170 ha de pădure, punând în pericol specii rare, precum somonul dunărean, și colaborând cu legislația europeană privind habitatele și păsările.
De asemenea, prin Fondul REPowerEU, guvernul intenționa în 2022 să finanțeze aceste proiecte, ceea ce a fost criticat și ca fiind o utilizare neadecvată a fondurilor UE.
Pe lângă acestea, pe Dunăre, planul pentru hidrocentrala bicamerală Turnu Măgurele–Nikopol ar amenința ultimele zone de reproducere ale sturionilor și ar afecta zeci de situri Natura 2000, fiind deja inclus pe lista prioritară de investiții CEF Energy, deși WWF și Bankwatch au avertizat că încalcă directivele UE şi va produce daune imense.
CITEȘTE ȘI:
Ministerul Mediului avansează în proiectul controversat Răstolița
