În ciuda unui sprijin popular puternic în întreaga Uniune Europeană pentru reducerea deșeurilor din pungi de plastic, totuși surse din Bruxelles poziționează România alături de o minoritate de state membre ale UE, care blochează propunerea Parlamentului European pentru reducerea drastică a utilizării pungilor de plastic de unică folosință. Mai multe organizații neguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă ministrului mediului Attila Korodi prin care îi solicită să susțină propunerea PE de reducere a consumului de pungi de plastic cu 80% până în 2019 și interzicerea pungilor oxodegradabile.
Având în vedere că discuțiile se află în etapa finală, în cazul în care negocierile între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul de Miniștri nu vor duce la nici un rezultat concret până vineri, 14 noiembrie, propunerea riscă să fie anulată.
Pungile de plastic au o durată de viață de peste 200 de ani, însă o durată de utilizare de câteva minute, fiind unul dintre cele mai elocvente exemple de proiectare eșuată a industriei. Măsurile de descurajare a producerii pungilor de plastic și a altor produse de unică folosință reprezintă un aspect prioritar în gestionarea sustenabila a deșeurilor. În România, conform Fondului de Mediu, cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dublă comparativ cu anul 2009 și este în continuă creștere pe fondul dezvoltării marilor retaileri.
Fiecare European folosește în medie circa 500 de pungi de plastic anual dintre care 92% sunt de unică folosință. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic consumate anual în Europa doar 6.6% sunt reciclate. Din cauza greutății și dimensiunii reduse, pungile de plastic ajung adesea în mari și oceane, unde se descompun treptat de-a lungul a sute de ani, formând o supă difuză de microparticule răspândită pe întreaga planetă. Pungile de plastic din mediul marin reprezintă un pericol major cu consecințe dramatice pentru ecosistemul acvatic/marin.
Fragmentele microscopice de plastic sunt ușor ingerate, cele mai afectate fiind mamiferele marine, întrucât acești poluanți se acumulează la fiecare nivel din lanțul trofic, astfel încât la fiecare nivel din lanț se obține o creștere semnificativă a concentrației de poluanți. Mai mult, plasticul nu doar eliberează substanțe chimice, odată ajuns în apă atrage alte toxine, devenind și mai periculos pentru formele de viață marine. 94% dintre păsările din zona Marii Nordului au plastic în stomac.
California, Franța, Italia, orașe din Australia și UK, au interzis folosirea pungilor de plastic de unică folosință, care nu sunt biodegradabile și compostabile. Orase din SUA care au interzis pungile de plastic de unică folosință includ San Francisco (2007), Portland (2011), Seattle (2012), Austin (2013), Los Angeles (2014), Dallas (2015) și Chicago (2015).
