România se confruntă cu o problemă majoră privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră de peste 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Campania MetanulConteaza.ro, lansată de Asociația 2Celsius, atrage atenția asupra impactului acestui gaz și asupra nevoii urgente de acțiune, mai ales în condițiile în care prin captarea lui s-ar putea produce energie.
Metanul are un impact major în influențarea schimbărilor climatice, iar scopul este de a sprijini comunitățile, liderii și mediul privat să înțeleagă și să acționeze asupra emisiilor antropice de metan.
Prin furnizarea de date clare, de soluții practice și prin crearea spațiului pentru colaborare, asociația își propune să reducă emisiile de metan și impactul lor din sectoarele cheie: energie, deșeuri și agricultură, arată Asociația 2Celsius, care a realizat raportul „O imagine de ansamblu asupra emisiilor de metan și provocările legate de atenuarea acestora în România„.
Conform studiului realizat de organizație, metanul reprezintă aproximativ un sfert din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale României, iar sursele principale sunt:
– agricultura (37,4%),
– gestionarea deșeurilor (23,7%)
– sectorul energetic (8,18%).
O problemă semnificativă o reprezintă subestimarea emisiilor reale, datele actuale bazându-se pe valori generice care nu reflectă specificul României.
Spre exemplu, Bucureștiul emite anual aproximativ 1.832 de tone de metan, de aproape zece ori mai mult decât Hamburg sau Paris, potrivit unui studiu din 2022.
Între 58% și 63% din aceste emisii sunt emise de surse biogene, în special din apele reziduale urbane.
Studiul evidențiază rolul esențial al sistemelor de canalizare, emisiile provenind de la grilajele și gurile de vizitare conectate la aceste sisteme. Acest lucru subliniază importanța gestionării eficiente a apelor reziduale în reducerea emisiilor urbane de metan.
La nivelul țării, o problemă semnificativă o constituie scurgerile persistente de metan, de după închiderea minelor de cărbune: 173 de mine au fost închise până în 2021. Deși s-au depus unele eforturi pentru recuperarea metanului din aceste situri, doar o mică parte a fost captată pentru utilizare energetică.
Un raport Ember arată că România este responsabilă pentru 85% din emisiile de metan provenite de la minele de cărbune abandonate din UE!
Aceste emisii s-au ridicat la 200.000 de tone de metan în 2021.
Dacă România ar capta jumătate din aceste emisii, ar genera anual 75 de milioane de euro în energie electrică.
Metanul astfel captat ar genera suficientă căldură pentru 19.000 de paturi de spital – mai spun autorii.
Primul pas pentru reducerea emisiilor de metan este monitorizarea, stabilirea surselor și a valorilor exacte ale acestora, urmate apoi de măsuri pentru limitarea și reducerea lor.
Unul dintre principalele instrumente ale platformei metanulcontează.ro este Harta emisiilor din România, realizată cu ajutorul partenerilor internaționali ai asociației, unde sunt localizate emisiile din industria petrolului și gazelor și cele din agricultură.
„Fiecare sector are specificitățile sale, însă putem afirma că următorii factori comuni au contribuit la această atitudine pasivă asupra metanului până la implementarea unui cadru legal constrângător:
colaborarea redusă și lipsa de încredere între agenții privați și instituțiile publice, la care putem adăuga și experții din mediul academic sau nonguvernamental; reticența de a permite reducerea marjelor de profit; costurile mari ale investițiilor.
Așa cum recomandau anumite voci din mediul nonguvernamental, pentru acțiuni semnificative, comunicarea ar trebui să se concentreze pe argumentul climatic, nu pe cel economic, care a fost cel dominant”, susține Carmen Voinea, co-autorul cercetării.
Situația la nivel european și global
Uniunea Europeană a recunoscut urgența problemei și s-a angajat să reducă emisiile de metan cu 35-37% până în 2030 față de nivelul din 2005.
Regulamentul UE privind metanul, primul act legislativ european axat exclusiv pe acest gaz, se concentrează pe sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și biometanului.
De asemenea, prin Politica Agricolă Comună (PAC), UE a impus reguli care să ajute la limitarea culturilor în sectoare precum creșterea animalelor, gestionarea gunoiului de grajd, culturile plantelor.
Comparativ cu alte țări europene, însă, România are mult de recuperat. Deși unele companii din sectorul energetic au adoptat tehnologii avansate de monitorizare și reducere a emisiilor, multe altele sunt reticente în a investi, invocând costurile ridicate și lipsa unui cadru legislativ clar.
Același fenomen este vizibil și în agricultură și gestionarea deșeurilor, unde lipsa unei strategii coerente și a finanțărilor adecvate menține emisiile ridicate.
La nivel global, SUA și China sunt printre cei mai mari emitenți de metan. În SUA, administrația Biden a impus reglementări stricte pentru industria petrolieră și a gazelor, cerând monitorizarea riguroasă și reducerea scurgerilor de metan. De asemenea, Inițiativa Globală privind Metanul (GMI) reunește peste 45 de state într-un efort comun pentru reducerea emisiilor.
Ce putem face pentru a reduce emisiile de metan?
Reducerea emisiilor de metan este crucială pentru combaterea schimbărilor climatice și poate avea beneficii economice semnificative. La nivel global, principalele soluții includ:
- monitorizarea și raportarea emisiilor: date precise sunt esențiale pentru implementarea unor politici eficiente. Platforma MetanulConteaza.ro a creat o hartă a emisiilor din România, un prim pas în acest proces;
- investiții în tehnologii avansate: sistemele de captare a metanului din exploatările de petrol și gaze, dar și din ferme sau gropi de gunoi, pot transforma acest gaz dintr-o amenințare într-o resursă energetică utilă;
- reglementări mai stricte și stimulente economice: statele trebuie să adopte politici care să impună reducerea emisiilor, dar să ofere și sprijin financiar pentru soluții sustenabile.
- reducerea risipei alimentare și promovarea practicilor agricole sustenabile: agricultura este una dintre cele mai mari surse de metan. Măsuri precum hrănirea animalelor cu suplimente care reduc fermentația intestinală sau gestionarea mai eficientă a gunoiului de grajd pot avea un impact semnificativ.
„Emisiile de metan reprezintă aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din România. Acesta este considerentul principal pentru care ne-am propus să derulăm o campanie care să le trateze pe acestea în mod specific. Vrem să creăm ecosistemul necesar în România atât din punct de vedere informațional, cât și din perspectiva acțiunilor care pot contribui la reducerea emisiilor într-un mod echitabil, colaborativ, transparent și printr-o abordare bazată pe știință”, a declarat Mihai Stoica, directorul executiv al 2Celsius.
România riscă sancțiuni pentru producția intensivă de metan din industria minieră
