România ocupă locul 26 din 60 de țări prezente în indexul CCPI 2018, un clasament realizat anual de organizațiile Climate Action Network-Europe și GermanWatch și lansat miercuri în contextul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice de la Bonn, Germania.
Țara noastră a înregistrat în 2017 o performanță bună în ceea ce privește mixul energetic, ocupând poziții fruntașe la capitolele energii regenerabile, consum de energie pe cap de locuitor și chiar un nivel bun al emisiilor de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor. Cu toate acestea, România este, ca în fiecare an, deficitară la politicile naționale și implicarea în politicile internaționale privind schimbările climatice, situându-se pe locurile 50 și 53 la acest capitol.
România are un număr impresionant de strategii şi planuri de acţiune care ar trebui să concure la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la adaptarea la schimbările climatice, care însă nu sunt implementate. De asemenea, legislaţia privind utilizarea surselor regenerabile de energie şi eficienţa energetică există, însă aplicarea ei este foarte greu de constatat. Fondurile provenite din schema europeană de comercializare a emisiilor zac nefolosite în conturile Ministerului Finanţelor Publice, în loc să servească la implementarea strategiilor şi planurilor de acţiune din domeniu”, consideră Lavinia Andrei de la fundația TERRA Mileniul III.
Dacă implicarea guvernamentală ar fi una mai serioasă România ar fi putut să se situeze în primele 18 locuri cu performanță ridicată în privința luptei împotriva schimbărilor climatice.
Este alarmant că în contextul actual, în care 15 din cele 28 de state membre UE fie au renunțat la cărbune în mixul lor energetic, fie au planuri clare de a face asta în următorii ani, guvernul României se arată unul tot mai retrograd, care se ambiționează să țină acest sector energetic poluant și necompetitiv în viață, sacrificând sănătatea populației și a mediului, și compromițînd astfel și angajamentele de reduceri de CO2 ale UE”, a spus Ioana Ciută de la Bankwatch România.
La scară europeană Indicele privind performanța în lupta împotriva schimbărilor climatice 2018 (CCPI) confirmă încetinirea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră, dar arată încă în mod clar o lipsă generală a unor obiective ambițioase și o punere în aplicare suficientă pentru a ne situa pe un drum compatibil cu obiectivele asumate prin Acordul de la Paris.
Deoarece nici o țară nu se află pe o cale compatibilă cu Acordul de la Paris, primele trei din CCPI 2018 sunt încă neocupate. Pe următoarele 3 locuri (de la 4 la 6) s-au clasat Suedia, Lituania si Maroc. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Coreea de Sud, Iran și Arabia Saudită.
