Legea pentru prevenirea risipei alimentare, promulgată recent de Președintele României, a fost criticată de Președintele și Președintele executiv al federației Romalimenta. Aceștia au avertizat autoritățile că legea va crea o piață paralelă greu de controlat și că ar putea pune în pericol siguranța beneficiarilor.
Legea 851/2015 reglementează modul în care retailerii ar trebui să gestioneze alimentele aflate pe cale de expirare. Potrivit acesteia, comercianții vor fi obligați să întreprindă 7 tipuri de acțiuni, în funcție de starea alimentelor care nu mai pot fi comercializate.
Pe lângă amenzi pentru cei care nu se conformează, legea prevede și faptul că produsele în cauză pot fi cumpărate de ONG-uri cu maximum 3%+TVA din prețul de achiziție și comercializate cu maximum 25%+TVA. Prevederea a fost introdusă la solicitarea reprezentanților unor inițiative precum Somaro, un magazin social care comercializează produse pe cale de expirare la prețuri reduse. Fondatorul spune că, altfel, nu și-ar putea acoperi costurile de funcționare, iar beneficiarii nu ar mai fi cumpătați în alegeri.
Posibilitatea comercializării alimentelor a fost aspru criticată de membrii Federației Romalimenta. Președintele organizației, Sorin Minea, și-a exprimat îngrijorarea față de un posibil impact colateral al legii, într-un documentar realizat de MaiMultVerde.
Aceasta este o lege care are risipa alimentară în titlu. Atât. Nu se poate înțelege din legea asta cum previi. Legea te îndeamnă să comercializezi produsele înainte de termenul de expirare. Asta nu înseamnă promovarea sau anularea risipei. Mai mult decât atât, prin scăderea foarte mare a prețului, de obicei, încurajezi risipa. Însă, problema care mă deranjează în lege este crearea din prostie sau intenționat a unei piețe paralele. Asta este foarte riscant. Într-o țară în care noi ne plângem de evaziune fiscală, creezi o piață paralelă? Câtă minte trebuie să ai să faci chestia asta?
Ulterior, într-o conferință de presă pe aceeași temă, Președintele executiv al Romalimenta, Mihai Vișan, a insistat asupra importanței prevenirii evaziunii.
Marea rezervă pe care o avem față de lege este această posibilitate a revânzării. Ne pune pe gânduri, nu pentru organizații ca a lui Simon Suitner (Somaro, n.r.), ci pentru că inventivitatea românilor nu cunoște margini în a exploata legile, portițele și în a crea circuite paralele evazioniste. Prin normele de aplicare, trebuie să facem în așa fel încât această posibilitate să fie redusă aproape de zero.
Siguranța beneficiarilor, o altă preocupare a celor vizați de lege
Alte probleme aduse în discuție de cei doi au fost siguranța beneficiarilor și riscurile de imagine pentru producători și retaileri. Potrivit lui Mihai Vișan, posibilele incidente cu alimente pe cale de expirare ar putea conduce chiar la închiderea unor fabrici.
Suntem între ciocan și nicovală. Dacă îmi asum riscul de a trimite spre consum alimente ajunse aproape de limita expirării sau alimente deformate și ceva se întâmplă cu cei care le consumă, eu, în fața legii, nu sunt aplaudat că am redus risipa și că am ajutat niște oameni să mănânce, ci, dimpotrivă, sunt amendat. Iar dacă se întâmplă o toxi-infecție alimentară, presa imediat va afla de la ce magazin a venit acel aliment, ce marcă avea și pe urmă va vui că salamul de la compania cutare a îmbolnăvit nu știu câți oameni de la căminul de bătrâni nu-știu-care. Pierderile sunt incomensurabile.
Pe de cealaltă parte, Simon Suitner, inițiatorul magazinului Somaro, crede că alimentele pe cale de expirare nu reprezintă o amenințare pentru siguranța consumatorilor, atâta timp cât aceștia le verifică înainte de a le consuma. El dă ca exemplu modelul din care s-a inspirat, și anume Soma Austria. Susține că, din 1999 și până în prezent, niciun beneficiar al rețelei de peste 75 de magazine nu s-a îmbolnăvit, chiar dacă legislația austriacă permite chiar și comercializarea produselor deja expirate.
