Cantitatea de hrană care este risipită în fiecare an va crește cu o treime până în 2030, când 2.1 miliarde de tone de alimente vor fi aruncate sau pierdute, conform unei noi analize.
Raportul realizat de Boston Consulting Group (BCG) avertizează că la nivel global, răspunsul la problema risipei alimentare este fragmentat și inadecvat, iar problema crește la o rată fără precedent.
Conform raportului, dacă nu vor fi luate măsuri urgente care să diminueze risipa alimentară, în 2030 lumea va irosi 66 de tone de alimente în fiecare secundă.
Autorii analizei propun înființarea unei etichete, similară celei folosite în campaniile de comerț echitabil, care să încurajeze clienții să cumpere de la companii care iau măsuri pentru a reduce risipa alimentară.
„Scara problemei este una care va continua să crească în timp ce dezvoltăm soluții. Pe măsură ce populația crește rapid în anumite părți industrializate ale lumii, cum ar fi Asia, consumul crește și el foarte rapid.”, a explicat Shalini Unnikrishnan, director executiv la BCG.
În fiecare an, în jur de 1.6 miliarde de tone de alimente, în valoare de aproximativ 1.2 trilioane de dolari, sunt risipite. Cantitatea de alimente pierdute înseamnă aproape o treime din cantitatea de hrană produsă la nivel global. În același timp, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că aproximativ 10.7% din populația lumii, adică 815 milioane de oameni, sufereau de subnutriție cronică în 2016.
Cum putem combate risipa alimentară
Autorii raportului avertizează că fără măsuri drastice din partea guvernelor, a companiilor și a consumatorilor, șansele de a îndeplini țintele ONU privind risipa alimentară sunt foarte mici. ONU a propus înjumătățirea risipei alimentare până în 2030, însă în următoarea perioadă aceasta va crește în majoritatea regiunilor lumii, în special în Asia.
Țările în curs de industrializare care au o populație în creștere vor asista la cele mai mari creșteri ale risipei alimentare.
În țările în curs de dezvoltare, risipa se produce mai ales în timpul procesului de producție, iar în țările bogate risipa alimentară este cauzată în special de furnizori și consumatori, care aruncă alimente pentru că au cumpărat prea multe sau pentru că nu îndeplinesc standarde estetice.
Autorii raportului avertizează că promoțiile din supermarket și lipsa educației au contribuit la risipa alimentară. Mulți clienți cred că legumele și carnea sunt mereu mai sănătoase când sunt proaspete decât când sunt înghețate. Însă conform analizei, produsele înghețate conțin de multe ori mai mulți nutrienți decât cele proaspete, care se pot degrada în timpul transportului.
Conform cercetărorilor, companiile trebuie să adopte unelte digitale care le permite să gestioneze mai bine cererea și oferta, precum și să investească în campanii de educare pentru consumatori, angajați și fermieri.
